DEFINITIE: Familia reprezinta acea alianta de indivizi umani intre care exista relatii de rudenie ,de sange,in urma reproducerii naturale in fct de posibilit,norme specifice unui mediu social,alianta care desfasoara un mod de viata comun intr-um mediu distinct. Existenta fiintei umane este_caracterizata de sistem de relatii si de forme de organizare determinate de nivele si tipuri de evolutii ale comunitatilor umane ca si de treapta de dezvoltare social-economica.
In contextul limbajului comun acceptat in unele circumstante si din perspectiva stiintifica conceptul de familie ne conduce sprc intelegerea unor reuniuni aliante de forme de existenta vitale sau
nonvitale care sunt caracterizate prin multe apropieri (dominante fata de deosebiri), prin componenti identici printr-o origine comuna, toate acestea asigurandu-le un mod de evolutie dominant asemanator.
lingvistic,provenit din latinul „familia', dictionarele din multe
limbi raporteaza acest termen in primul rand la modul de organizare
evolutie a fiintelor umane in societate (inca de la inceputul istoriei
umanitatii). Dupa acesta sunt prezentate si: intelesuri specifice stiintelor
naturii, diverse familii in care sunt incluse diferite vietuitoare sau
elemente chimice care propun ideea unor familii de elemente, matematica
cu multimi de drepte, curbe, planuri, ecuatii cu dominanta {asemanatoare,
lingvistica din a carei sustinere retinem totalitatca termenilor formati din
aceleasi cuvinte de baza, chiar daca sunt derivati sau/si compusi. ——
La origini, etimologic, familia provenea din famulus~servitor si
desemna ansamblul sclavilor si servitorilor care traiau in aceeasi locuinta
urmand ca mai tarziu, sa cuprinda aceasta locuinta in intregime cu stapani,
soti si copii avand alaturi servitori.
. Respectand atat modul de explicare si intelegere lingvistica cat si forma de exteriorizare sociala in cea mai generala posibilitate de definire, familia presupune acea alianta de indivizi umani intre_care exista relatii de rudenie,de sange stabilite in urma reproducerii naturale in functie de modalitati, posibilitati, norme specifice unui mediu social,alianta care desfasoara un mod de viata comun intr-un mediu distinct.
Putini pun in discut'ie si alti termeni, care prin continutul
lingvistic, ne pot ajuta apropiindu-le sau delimitandu-le de problematica
noastra, sa intelegem cat mai cuprinzator sfera si genul conceptului de familie.
Astfel tcrmenul „familial' propune intelesul referitor la familie,
de familie, care ar face parte, ar avea o origine intr-o familie, care este
deosebit de „familiar' cu conotatii de prietenos, nepretentios comun sau
apropiat de ofamilie obisnuit al acesteia, chiar intim. Acesta poate
conduce spre o purtare prietenoasa, ca manifestare a familiaritatii intr-un
context dat care creeaza predispozitii in exprimari simple, directe dar
ambele, atat purtarea prietenoasa cat si relationarea si comunicarea
directa pot fi uneori apreciate ca lipsa de respect al intimitatii prea fortata
si gresit inteleasa chiar ireverentioasa. In mod deosebit familiarismul
aduce gandul spre ingaduinta, acceptare dar de asemenea nu absolut tot in functie de un anumit mediu social dat ceea ce poate fi familiarism pentru un individ intr-o situate data, in alte circumstante poate fi acuzat de prea multa famliaritate.Fara a suporta aprecieri pozitive sau negative verbul „A se familiariza' sustine posibilitatile de a se obisnui cu ceva, a cunoaste mai precis, mai clar, mai bine ceva (lucru, actiune, situate).
TEORII. ..TEORIA ISTORICA ne supune atentiei o viziune intergenerationaola, dupa care, daca acceptam ca generatia. contine totalitatea indivizilor plasati in acelasi interval de timp putem acea familia ca o generatie de filiate, constituita din fiinte umane inrudite biologic. In aceasta constituire parintii alcatuiesc prima generate din care a rezultat a doua, copiilor apoi a treia, a nepot'ilor. Este cunoscuta conceptia lui L.H. Morgan , preluata si explicata intr-o alta perspectiva de Fr. Engels, dupa care familia ca reunire a fiintelor umane in urma relatiilor de inrudire, conditionate dupa oanumita perioada de reproducere care intre generatii a cunoscut o evolutie cu mai multe asemenea generatii formand un neam, apoi o ginta, clanuri, triburi etc.
Metoda utilizata, analiza longitudinala care se foloseste
instrumental de „elaborarea si cuaoasterea arborelui geenalogic' al
fiecarei familii urmareste sa evidentieze rolul unor generatii de parinti in
impunerea unor modele de viata recunoscute de catre generatiile
succesive pe plan comportamental si al organizarii propriilor familii.
Astfel cele 3 generatii care pot coabita la un moment dat, ar putea reliefa, zone de interferenta intre diferite modele de viata familiara care sa reflecte moduri de perceptie si intelegcre a unei realitati sociale in care aceste familii traiesc.
Intr-o perioada mai recenta sunt cunoscute noi modele ale explicarii evolutiei familiei 'ca urmare a raporturilor inter si intragenerationala dar care nu presupune doar acele intelegeri normale si acceptate intre acestia ci si exteriorizari individuale delimitate si chiar tensionate si conflictualiste care sa conduca spre anumite dezorganizari si disfunctionalitati J. Framo (1970) B. Nagy (1973)M Bowen (dupa I. Mitrofan si C. Ciuperca) considera ca familia este un sistem emotional in care partenerii se raporteaza reciproc in diferite grade de fuzjune determinata de gradul de maturitate (deci generational s.u.) al fiecaruia sustinand de la inceput ca nu poate fi vorba doar de o evolutie normala pozitiva aparand anumite deosebiri, divergente, vor crea tensiuni si de aici putem asista la o erodare a acelei fuziuni sustinute doar emotional. .' Prin_procesul de proiectie familiala Bowen aduce in discutie
posibilitatea transmiterii copiilor a imaturitatii parentale manifestate in 5 etape '
unul dintre soti poate exterioriza disfunctional datorita unor
1; perceptii reciproce sub sau supraadecvate fapt neacceptat de catre partener;
fuziunea emotionala slabeste din aceste motive provocand discordante in cuplul conjugal;
discordantele care creeaza disfunctii emotionale se extind de la nivelul relatiei conjugale la cea parentala fiind astfel perceputa si de catre generatia urmatoare.
Putem sustine ca o asemenea paradigma ne ofera o. viziune exterioara si cuprinzatoare aratand formele de manifestare ale familiei, dar nu se preocupa de modalitatile in care se exercita anumite valori, moduri in care se iau anumite decizii si in care se desfasoara anumite tipuri de comunicare in familie.
Cu toate aceste observatii supunem atentiei posibile functii de pornire sau chiar fundamente pentru alte teorii si/sau conceptii care s-au format si s-au impus mai tarziu, structuralismul, transmiterea culturala, teoria schimbarilor sociale etc; pe care paradigma istorist-intergenerationala le-a asigurat. .
TEORIA SISTEMICA porneste de la o intelegere comprehensiva a comportamentelor formelor de existenta vital-societate concretizate in indivizi umani asociati in diade maritale si organizatii institutii, natiuni. In analiza specifica acestei teorii avem in vedere de la inepput definirea si injtelegerea conceptului de sistem ce ar desemna o multime de elemente, obiecte si/sau fiinte care interactioneaza cu intensitate
care sa formeze stari,_fenomene ininterdependenta incat modificarea sau eliminarea unuia sa determine modificarea celorlalte si a intregului sistem. In acest sens, familia poate fi acccptata ca un sistcm social (nu ne delimitam de acceptiunile dupa care poate fi si subsistcm, microsistem, etc pentru ca aceeasi paradigma cuprinde si aceste concepte) formata din mai multi indivizi care interactioneaza ca personalitati prin comportamente interdependente. *
Analiza sistemica a familiei ne impune trei perspective care sa conduca la o intelegere cat mai completa si complexa a evoIutiei sale.
1. Structura familiei presupune intelegerea existentei fiecarui membru al familiei cu caracteristci comportamentale, cu roluri, in familie_sau in cuplu. care sa conduca la anumite-rezultate si/sau satisfaca asteptari in_contextul unor relatii interpersoanle si al unor modalitati de comunicare Perspectiva functionalitatii ne propune identificarea si acceptarea capacitatiilor si disponibilitatilor familiei de a rezolva problemele, situatiile cu care se confrunta in modul eel mai eficient asigurand exteriorizarea unor comportamente de rol fiecarui membru si mentinerea stabilitatii si calitatii pretinse a relatiei maritale, toate in contextul_atingerii intereselor scopurilorsi performantelor proiectate_si stabilite. 3. Caracteristicile si/sau propretatile delimiteaza_ sistemul familial si il protejeaza de influente,presiuni coercitii ale mediilor externe care i-ar provoca disconfort, dezorganizare si chiar disfuncti.Datorita acestor caracteristici si proprietati
familia isi asiguraconsistenta unitate cu care rezista la
impactul provocat de anumite schimbari sociale sau modele normative,care xxx sa fie impuse.Asemenea trasaturi ii asigura un „spccific' care nu poata fi alterat de conjuncturi, unele ideologii, institutii facand ca ceea ce este al familiei sa ramana astfel in asemenea circumstante. Ca orice sistem si familia poate cunoaste (chiar in evolutie) stari de echilibru si stari de dezechilibru.
a.) Starile de echilibru pe plan intern pot fi statice, care duc spre stabilitatea familiei impotriva unor posibile schimbari la care este supusa si dinamice care sa asigure un proces de echilibrare si reechlibrare datorita schimbarilor dese, continue dar care sa nu fie profunde si/sau consistente. b. Starile de dezechilibru fiind reale dar si cognascibile pot evidentia anumite disfunctionalitati care prin interventii * interne si externe pot fi ameliorate sau chiar limitate in actiune si eliminate. Din aceasta perspectiva este cunoscuta Teoria lui Kantor si-Lehr (dupa 1. Mitrofansi C. Ciupcrca) care incearca sa evidentieze atat interactiunile din interiorul familiei cat si granitele acestuia cu alte sisteme. Ca orice posibilitate de analiza sistemica este favorabil sa retinem
pentru cunoasterea familiei datorita abordarilor teoretice care permit si; provoaca investigatii empirice intr-un plan conceptualizat destul de categoric inducand insa si confuzii asupra delimitarilor intre intelegerca ca sistem sau/si subsistem, microsistem sau sistem social al familiei, care nu poate fi niciodata nici izolata nici integrata absolut societal. FUNCTIONALISMUL ca paradigma care-si propune sa studieze familia urmareste sa explice cum aceasta ca unitate sociala isi exercita anumite functii ca exteriorizari ale unor semnificajii specifice unor elemente componente structurale care o alcatuiesc.
Din aceasta prezentare ar rezulta ca in masura in care s-ar | recunoaste realizarea anumitor functii poate fi vorba de o familie
functionala in opozilie cu cea disfunctionala care nu si-a indcplinit una
sau/si mai multe din functiile pretinse. Dar pentru ca nu putem sa consideram fiecare functie la fel de importanta pentru oricare familie si pentru oricare din membrii acesteia nu putem sa absolutizam aceasta clasificare in mod categoric. De aceea credem ca aceasta paradigma trebuie sa promoveze si alte probleme in contextul disfunctiilor teoretice, practice, asupra acestei forme de organizare sociala. T. Parsons supune atentiei intelegerea familiei ca un subsistem al sistemului social care poate sa asigure atat conditii cat si trebuinte pt realizarea propriilor functionalitatii
acestuia, ceea ce ne face sa acceptam deschiderea familiei atat spre
realizarea propriilor functii cat si a societatii din care face parte.In acelasi
context,Satitr considera familia fdunctionala ca un sistem deschis fata de
cea disfunctionala care se manifesta ,ca unul ermetic inchis atragandu-ne atentia asupra unei pretentii prea ireale ca familia sa nu aiba posibilitati de acces nici dinspre nici inspre societate.
Credem ca tipologia propusa de catre L Mitrofan si C. Ciuperca dupa care familia poatefi considerata:
1)homeostatica care isi mentine structura indiferent de evolutia conditiilor externe pentru ca este dominata printr-un feed-back negativ. 2)evolutiva cu perioade de evolutie care pot fi inlocuite cu cele de stagnare pentru ca feed-back-ul are o prezenta atat pozitiv=acceptata si negativ = refractara
3)homodinamica care-si modifica evolutia si elementele dupa schimbarile sociale pentru ca feed-back-ul este strict negativ.
Ar putea promova o viziune care sa fie mai permisiva asupra intelegerii caracterului functional si/sau disfunctional al familiei.
Pornind de la cunoscuta teoria lui T. Parsons, Bell si Vogel au promovat extinderea relatiilor familiale dincolo de aspectele si procesele interne sustinand necesitatea investigatiilor dinamicii relatiilor care sa asigure o functionalitate a familiei in conexiuni cu patru subsisteme ale societatii. Din reprezentarea grafica: care reflecta relatiile externe-interne a sistemului familial ar putea fi identificate urmatoarele relatii functionale in conformitate cu conceptia celor doi autori:
1. Relatii cu subsistemul economic care serveste functiei de adaptare
2. Relatii cu subsistemul politic care ar putea dirija functia de recompensare 3. Relatii cu subsistemul comunitar care sa promoveze si sa impuna integrarea indivizilor in societate.
4. Relatii cu subsistemul educational-religios care vor contribui substantial la mentinerea si transmiterea valorilor, normelor, traditiilor, obiceiurilor societatii.
Desi supusa unor diverse critici putem sa recunoastem ca paradigma functionalista a asigurat un fundament teoretic consistent pentru ca alte teorii sa-si exercite provocarile in studiile asupra familiei din care amintim: interactionalismul si- simbolic,. teoria schimbului social, teoria conflictului social, teoria comunicarii.
Interactionalismul simbolic (CW. Thomas, R. Parek, G.' Mead) porneste de la sustinerea posibilitatii ca familia asigura conditii .de comunicare ale binelui fiecarui membru al.familiei cu el insusi si ceilalti prin utilizarea unor simboluri care au rolul de a media cunoasterea, intelegea si deci comunicarea in contextul interactiunilor reciproce atat prin mijloace verbale cat si prin cele nonvcrbale.
E. Burgess propune si o definitie din aceasta perspectiva pe care o considera o unitate de personalitati aflate in interactiune. Dar aceasta interactiune poate fi vazuta ca o situatie la care fiecare membru al sau raspunde intru-un anumit fel, definind situatia printr-un proces de alegeri a unei posibilitati dintr-o serie de variabile. Acest mod de intelegere ne propune o legatura directa cu Teorema lui Thomas prin care sustinem ca Ojsituatie sociala este reala prin consecintele pe care le provoaca si prin care poate deveni definibila.
De cele mai multe ori identificarea si definirea situatiei este destul de complicata pentru intelegerea sa de catre membrii familiei avand in vedere multitudinea si variabilitatea posibilitatilor cu care individul se confrunta.
De exemplu, in perioada actuala a societatii romanesti, cand sotul si in acelasi timp dat, ca in conditiile detinerii unor acceptatii care ii ofera venituri pentru intretinerea familiei isi construieste o imagine care reflecta statutul sau in familie.
Dar daca, cum se intampla des, el pierde aceasta ocupatie, sau dobandeste alta cu venituri mai mici si mama sau unul dintre copiii vor intreprinde actiuni care sa aduca alte venituri vom asista Ia o crestere a statutului acestora si/sau la o scadere a sotului? Deci odata cu schimbarea situatiei vom asista si la schimbarea imaginii sau imaginea unui status rol initial; ramane si mai ales se va impune indiferent de schimbari in contextul evolutiei familiei prin formatiile sale? Vom' relua aceasta problema si vom aduce in discutie situatii mai ales in procesul de socializare in familie si in exteriorizarea functiilor sexuale, dinamice si de control in urma unor investigati asupra unor familii. Aceleasi probleme le ridica si anumite simboluri la care se pot raporta sotii unei familii si care pot proveni din medii cu culturi diferite, clase: sociale caste, rase, etnii, religii si chiar zone geografice diferite. Asemenea simboluri pot afecta in diverse situatii evolutia acelei familii,
pornind de la exercitarea rolurilor maritale si nasterea si cresterea copiilor si chiar participarea diferita la viata sociala a comunitatii. in capitolele
: urmatoare vom adauga alte aspecte ale acestei teorii alaturi de aspecte identificate in anumite tipuri de familie care nu atrag atentia ca individul uman cunoaste, intelege si accepta realitatea in care traieste in functii de
'diverse semnificatii pe care acesta le provoaca pentru fiecare om. Teoria schimbului social este fundamentala pe conceperea relatiei interpersonala in scopul intalnirii raportarii, si satisfacerii nevoilor individuale ale fiecarui membru al cuplului cu celalalt. Pentru ca fiecare so doreste ceva de la celalalt in conditiile unor intelegeri parteneriale care trebuie sa respecte anumite legi economice ajungem sa credem ca relatiile intime ale unui cuplu si ale familiei intregi pot fi limitate la relatii tranzactionale in care trebuie sa se rezolve problema raportului. intre costuri — beneficii. De aceea fara sa nu admitem priviri contrare in acest context putem crede ca familia este aceasta alianta de fiinte umane realizata in scopul unor satisfaceri reciproce din care fiecare membru sa-si asume un grad cat mai consistent.
Din literatura sociologica putem sa retinem cateva principii ale
acestei paradigme:
1. Indivizii, care vor sa formeze un cuplu marital in cazul nostru, intra intr-o relatie si o mentin cu scopul atingerii unor utilitati si a mentinerii acestora superioare celor care ar exista in cazul cand raman singuri. In mod practic stimuleaza aceasta relatie si in functie de raportul cost - profit ceea ce nu-1 impiedica sa renunte daca profitul nu-i este satisfacator.
2. Gradul de apreciere a raportului este masurat si analizat in
mod reciproc si echitabil ceea ce impune ca flecara sa obtina
mai mult decat da sau/si sa nu dea mai mult decat obtin. ..'
3. Analiza in acelasi mod de reciprocitati si echitate se intreprinde si asupra resurselor, mijloacelor cu care fiecare sot contribuie la „avutia familiei' si al cuplului sau in exteriorul acestuia (atractia acestuia, status social).
Nu putem evita dimensiunile morale care pun sub semnul suspectabilitatii ipoteza comercializarii sentimentelor, a afectivitatii, a respectului, care cu greu ar fi acceptata in conditiile unei societati bazata pe alte esente in procesul de reproducere familiala.
Un impact acceptabil in viabilitatea unei asemenea paradigme ar consta in sustinerea totusi a unui fundament in realizarea casatoriei si mentinerea familiei constand in acest schimb „reciproc avantajos' in: comparatie cu acele cupluri si/sau familii care nu-si pot explica motivatia aliantei si nici dezinteresul absolut in mentinerea cuplului marital, dar care nu au nici „resurse' si nici curaj sa se desparta si sa formeze o alta familie.
Posibilitatea intelegerii constituirii si evolutiei familiei din perspectiva conflictului social rezulta din intelegerea ca mijloc context factor prin care anumite probleme cu care se confrunta membrii familiei se rezolva impunandu-se o decizie ca mod de rezolvare a respectivelor
probleme prin atitudini, acte, relatii agresive ale unui membru asupra
celorlalti.
Altfel supus conflictul apare atunci cand o problema se rezolva
prin impunerea agresiva, datorita puterii pe care o detine si foloseste cineva din familie.
in mod dominant in interiorul cuplului marital situatiile
conflictualc apar in contextul unor resurse limitate fata de nevoile pe cat de multiplu pe atat de variabile.
a. Determinabile de anumite scopuri obiective si perioade pe care vor sa le atinga
b. Modalitati, mijloace folosite in socializarea copiilor
c. Exercitarea unor roluri In interiorul si exteriorul familiei d. Exteriorizarea unor sentimente in conditii si modalitati care pot fi afectate de factori negativi
e. Raporturi diferite fata de anumite convingeri, credinte, valori
specifice societatii
f. Diverse influente ale unor rude sau chiar parintii celor doi soti
care sunt perceputi si apreciati in mod diferit g. Alegerea profesiei copiilor si directionarea acestora diferit de
catre soti
h. Relatii cu familii, prieteni, vecini care sunt apreciati diferit si opus de fiecare sot generand stari tensionate delimitari si de aici conflicte
i. Optiuni diferite in exercitarea profesiei de catre fiecare membru al cuplului conjugal ca si de catre copiii acestuia.
• societatea prin tot ce are' poate influenta evolutia oricaror
relatii de cuplu,
• natura, prin schimbarile sale; afecteaza mediul familial si deci si trecerile dintr-un stadiu in altul..
in stadiile care urmaresc evolutia unor tipuri de familie o asemenea conceptie sunt oferite posibilitati de analiza care raspund unor rigori stiintifice dar care ne provoaca- acceptarea unor noi intrebari, probleme.
CASATORIA
Considerata monogama ca alianta intre doua persoane de sex opus in scopul constituirii unei familii casatoria ca institutie legitima a societatii a evoluat si se manifesta in functie de conditiile specilfic fiecarei societati.
Ca si familia, casatoria studiata atat din perspectiva sociologica cat si juridica, perspectiva care pune in discutie aspectul normativ al constituirii si al evolutiei acesteia in societate'.
Viziunea juridica atrage atentia de asemenea asupra caracterului liber consimtit al casatoriei realizat in scopul constituirii si realizarii functionalitatii familiei. 'Casatoria este baza constituirii familiei si presupune o uniune liber consimtita dintre barbat si femeie incheiata cu respectarea dispozitiilor legale'2.
Sociologic, putem sustine ca prin casatorie alianta dintre barbat si femeie in scopul formarii familiei capata caracter legitim si institutional, asigurand materializarea atat a asteptarilor fiecaruia dintre cei doi membrii cat si a asteptarilor societatii fata de cuplul casatorit, dcfinibil ca o structura bipolara de tip biopsihosocial bazat pe interdetcrminismul mutual dar care prin casatorie isi asigura recunoasterea societatii.
Casatoria nu trebuie inteleasa si explicata doar in mod normativ in societate si de aici doar functional pentru aceasta. Cei doi parteneri pol fi priviti si din perspective structurii psihice a personalitatii lor si a fiecaruia. Astfel, psihologic, a incerca o definitie a casatoriei inseamna a vorbi despre o relatie psihologica 'intre doi oameni constienti, si aceiasi relatie constituie o constructie complicata ce implica o scrie intreaga de elemente si date atat subiective cat si obiective'4. Considerata 'ca o cale a unor prefaceri psihologice ale personalitatii' de catre cunoscutul psiholog Jung, casatoria ofera omului cadrul si mijlocul de constientizare de sine fara rost, in contextul tuturor prefacerilor la care este supus acesta in evolutia sa spre intrarea in a doua jumatate a vietii. Mai mult decat atat, acest moment trebuie considerat momentul celei mai mari infloriri cand pasiunea devine datorie care chiar daca duce o anumita suferinta (constientizata) asigura o transformare a relatiei dintre soti, dinlr-o relatie de natura colectiva intr-o relatie individuala intre doua persoane constiente de sine . Cu toate acestea casatoria implica pe langa asemenea consecinte psihice si altele de natura sociala, economica, demografica, morala, juridica, afectiva, cu diverse conotatii in evolutia intregii comunitati..
Vizand aspectul functionalitatii putem sustine ca si 1. Mitrofan si C. Ciuperca caracterul procesual interpersonale al deveniri si maturizarii omului ca personalitate, prin realizarea casatoriei ca si necesitatea intelegerii acesteia cu adevarat doar din interiorul trairii.
Indiferent de societate actul casatoriei a fost si poate fi motivat in j
modalitati asemanatoare:
Casatoria constituie un model de organizare sociala dominant de foarte mult timp si general - cuprinzator si in aceasta etapa a evolutiei societatii noastre, model care exercita presiuni continue asupra indivizilor necasatoriti.Prin casatorie fiinta umana isi asigura un mod de viata mai eficient, mai facil in comparatie cu modul individual, celibatul indiferent de cauza neoferind posibilitati mai eficiente in desfasurarea menajului. La fel putem vorbi despre gradul superior de securitate pe care il
asigura actul casatoriei color doi membrii ai cuplului si mai tarziu
familiei in comparatie cu anumite temeri de vulnerabilitate pe care le poate exprima individul singur, prin casatorie asigurandu-se dorinta de a avea urmasi legitimi in scopul:
mentinerii unui neam. a unui nume;
transmiterii dreptului de succesiune, la proprietate poale constitui un motiv al realizarii casatoriei.
posibilitati de rezidenta intr-o anumita localitate (zona) mult mai mari in starea de casatorit in comparatie cu cea de necasatorit, persoanele casatorite sunt de cele mai multe ori considerate mai sigure intr-o societate in comparatie cu cele necasatorite, fie in stabilirea unor relatii sociale, fie in declansarea unor activitati economice ca si prin atribuirea unor. roluri sociale, prin casatorie ne putem gandi la o crestere a prestigiului social, la o apreciere deosebita a noului status-rol din partea societatii fatij de persoana casatorita.
- Nu putem. omite casatoria vazuta din perspectiva cuplurilor
homosexuale care in conditiile nominative care accepta aceasta institutie )
poale fi definita ca acea alianta liber consimtita intre doua persoane
scopul intemeierii unei familii fara a mai pune deci problema sexului sir
reproducerii. Diminuarea starii de singuratate a unor fiinte ramase singure la o varsta frageda, sau aflate singure intr-o comunitate (imigranti, exilati,
| profesionisti care lucreaza departe de familia de origine, etc).
Cresterea posibilitatilor de a ocupa un loc de munca intr-o anumita comunitate prin casatorie cu o persoana din aceasta comunitate poate fi de asemenea o motivatie a casatoriei la care adauga conditia de casatorit pentru anumite profesii (post) sau ocupatii sau pentru ocuparea unui loc de munca dintr-o firma pe care aceasta il conditioneaza de starea civila 'casatorie'.
Din perspectiva afectogena casatoria poate fi considerata ca si o posibilitate legitima pentru anumite persoane de a impartasi, de a-si revarsa sentimentele de afectivitate, dragoste fata de cineva.
- Desi le-am supus atentia in mod individual suntem convinsi ca asemenea motivatii pot 'functiona in inlerrclatii in proportii si ordini diferite de la personane persoane, de la comunitate la comunitate si de la o etapa la alta.Nuputem sa nu ne gandim, alaturi de asemenea motivatii la conditiile care trebuie respectate in incheierea casatoriei - conditii care se manifesta de asemenea motivelorl din punct de vedere social si istoric, dar care in mod specific trebuie respectate fiecare in parte in mod unitar. Astfel in sistemul legislativ din Romania,ca_si din alte tari europene conditiile pe care trebuiesa le respecte cei doi membrii ai cuplului marital sunt (fara a exista o ordine cu caracter discriminant):
t a) Cel care se casatoreste trebuie sa fie necasatorit, divortat sau vaduv (in conditiile in care a mai fost casatorii);
b) Varsta minima de casatorie este de 18 ani pentru baieti si 16 ani pentru fete cu dispensa, Iara sa se faca apel la varsta maxima;
c) Cele doua persoane de sex opus care se casatoresc nu pot fi rude (veri, unchi, matusi, nepoti) decal dupa gradul III;
d) Sanatatea presupune de asemenea un set de conditii pe care viitorii soti trebuie sa-1 probeze cu acte doveditoare eliberate de medici de specialitate;
e) Pentru incheierea actului casatoriei ambii parteneri trebuie sa-si exprime liber consimtamantul Ia asemenea act ca si fata de persoane cu care se casatoreste, aceasta situatie fiind o alta conditie a realizarii casatoriei;
0 O alta conditie care se poate pune consta in realizarea casatoriei monogame, deci Iara sa se accepte doi sau mai multi parteneri de acelasi gen, avand un grad maxim de legitimitate in societatea noastra, cea mai marc pute a lucrarilor juridice ca si cele sociologice fac apel la o asemenea conditionare. Alaturi de aceste conditii ale casatoriei care sunt recunoscute aproape unanim in conditiile societatii actuale (cu exceptiile unor modele traditionale restranse care nu afecteaza decat local evolutia-familiei) punem in discutie si alte conditii care prin unicitatea, ilaritatea; absurdul intrezarit atrag atentia sociologica asupra unor fapte intamplate; astfel
- Casatoria nu este posibila decat intre doua persoane aliate in viata, nici inainte de a se naste (cazuri cand parintii au impus casatorii ale viitorilor copiii cu anumiti parteneri) si nici dupa deces (chiar daca unul dintre parteneri si-ar fi exprimat optiunea pentru mariaj cu un partener fara s-o expuna in conditii institutionale adaptate).
- O persoana se poale casatori cu o alta persoana -fiinta umana, nu o alta fiinta, fiind cunoscute cazuri excentrice de persoane care au venit sa se casatoreasca cu pisica, cu o maimuta, etc.
- Partenerul ales trebuie sa aiba si sa respecte conditia de fiinta umana concreta, nu poate fi admisa casatoria cu o imaginea unei fiinte dorite, visate, sau cu propria imagine din agenda, sau cu un spirit al fiintei la care aspira.
Desi asemenea motivatii ca si conditiile' despre care am vorbit functioneaza in societatea noastra ca si-in alte societati intr-un mod, specific de perioada ca si zona sau spatiu de rezidenta, evolutia casatoriei la noi are cateva caracteristici prin care se aseamana sau se delimiteaza de; procese similare din alte societati. Chiar daca nu atat de mult (Anglia, tarile nordice, tarile central- ; europene) sau mai mult tarile sud-est europene, surprindem, surprindem .. in ultimii 8-10 ani a varstei medi la casatorie atat la baieti cat si la fete. In urma unor investigatii efectuate in judctul Sibiu (anii 1996-1998) urmarind functionalitatea modelelor culturale si instrumentalizarea lor in familiile tinere am surprins mentinerea unei varste destul de mica la casatorie in randul populatiei de romi, atat la fete_cat si la baieti. In cadrul
omiilor care traiesc in orasele mari (municipiul Sibiu, Medias) poate fi: evidentiata o crestere mica a varstei medii.influentata si aceasta categorie de intelegerea necesitatilor de acumulari materiale'la familii cu mai multi baieti,, fiecare a trebuit sa-l astepte pe cel mai mare'.Din analizele autobiografilor si ale unor raspunsuri la interviurile realizate asupra unor subiecti studenti, putem supune atentiei ca factori determinanti in evolutia acestui fenomen urmatorii:
I. Probleme profesionale, mai ales pentru cei care doresc sa isi realizeze o profesie dupa studii superioare. Acest factor presupune:
a) Dobandirea unei profesii in urma absolvirii unei facultati Cele mai multe aprecieri fata de decizia momentului casatoriei vizau absolvirea facultatii - 'dupa ce termin facultaltea, 'dupa licenta', 'dupa absolvire' sunt exprimarile cele mai dese in legatura cu hotararea 'de a se casatorii' si 'cand se va decide'.
b) Accesul la un post care sa-i asigure atat securitatea profesionala cat si cea economica (venituri substantiale) ambele necesare pt. a putea contribui ila intretinerea familiei cu deschideri si spre domeniul privat , particular daca ar constitui un pol destul de sigur.
Pe langa aceste doua aspecte ale problemei profesionale trebuie sa nu uitam opinia celor intervievati dupa care viata de familie in perioada studentiei implica 'eforturi care pot fi satisfacute foarte greu'(l.M., an III St. Ec), nu poti fi multumit daca nu ai elementele care sa-ti satisfaca anumite trebuinte (B.C. an II drept). Asemenea opinii sunt in legatura cu destule greutati pe care le au parintii cu ei ca studenti incat 'o noua familie ar insemna mai multe probleme dificil de rezolvat.
De remarcat au fost optiunile unor subiecti care s-au pronuntat pentru deschiderea unor activitati private - fie in colaborare, 11c cu ajutorul familiei, siguri fiind destul de sceptici din punct de vedere material.
2. Ocuparea unui Ioc de munca specific si corespunzator pregatirii dar si care sa Ie asigure pe o perioada lunga venituri destul de suficiente.
Desi problema este destul de acuta foarte putini studenti din anul IV aveau cunostinte despre posibile locuri de munca pe care le puteau ocupa dupa absolvire. Cei care au o certitudine a locului de munca dupa sfarsitul facultatii sunt cei care lucreaza in timpul studiilor, dar postul va fi inferior pregatirii studiilor pe care le vor absolvi si bineinteles mai slab platit: Existenta unei sigurante afective - sentimentale - casatoria fiind
acceptata doar dupa un anumit grad, certitudine a sentimentele
fiecaruia dintre cei doi membrii ai viitorului cuplu marital; |
O grupa de alti factori care sunt considerati ia fel de reali, dar intr-o
pondere mai putin importanta fata de cei prezenti trebuie considerati:
a) Dorinta de autonomie care viata de familie ar fi limitata de anumite activitati, atributii, roluri specifice.
b) Prelungirea perioadei cu 'mai multa, libertate' si 'a acestei stari fara obligatii stricte' care oricum trebuie sa se termine;
c) Pentru a se casatori este necesara gasirea unui partener care sa corespunda aspiratiilor:
• morale
• profesionale
A. FAMILIA - DEFINIRE GENERALA
Existenta fiintei umane este caracterizata de sisteme de relatii si de forme de organizare determinate de tipuri si nivele ale comunitatilor umane si de stadiul, treapta de dezvoltare social-cconomica. - , Continuand din timpuri stravechi familia este considerata rezul! • ! unei aliante intre doua sau mai multe persoane de sex diferit cu un anumit grad de legitimitate, alianta care a avut ca scop, sau doar ca rezultat procrearea si de aici perpetuarea prin noii nascuti a unei parti care intra in componenta comunitatii din care faceau parte, neam, clan etc.
Dupa mai multe incercari si cercetari familia a cunoscut mai multe definiri, explicari, intelegeri, acceptari, delimitari, functie de modul si nivelul de organizare sociala, de tipul de conceptie, paradigma sau teoria pe care o reprezinta cercetatorul, scopul si interesul activitatii intreprinse.
Amintind printre primele, studiile si cercetarile antropologilor, au fost cele care si-au propus definirea familiei. Astfel, G. Murdock considera familia ■ca un grup social__caracterizat prin rezidenta comuna! cooperare economica si reproducere , evidentiind caracteristicile acestui grup dupa momentul constituirii sale. Dintr-o perspectiva normativista C. Lewi- Strauss intelege familia ca un grup cu originea in casatorie dar care se
caracterizeaza prin drepturi si obligatii morale,juridice economico-sociale drepturi care impun si interdictii atat in planul social, cat si in cel sexual.A.I.KROEBER si C.Kluckholn definesc familia din aceeasi perspectiva, ca o forma de reuniune grupala formata din .doua sau mai multe : persoane, legate prin relatii de sange, casatorie sau adoptie, care . locuiesc intr-un camin comun, interactionand si comunicand unele cu : altele in rolurile lor familiale, creand si mentinand un mod de,viata comun . Evolutia societatii a determinat schimbari atat in organizarea si functionarca familiei cat si in modul de intelegere si definitie a acesteia.
Perspectiva juridica ne propune o definitie specifica - 'Familia este un grup-de persoane intre care exista drepturi si obligatii cu originea in acte juridice:casatoria, infierea, rudenia, sau in alte situatii asimilate relatiilor de familie, tutore, plasament familial ,e'tc.' Caracterul specific al demersului sociologic ne permite incercari specifice. Familia poate fi definita ca grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie care-se caracterizeaza prin viata economica comuna, prin comuniune de interese, aspiratii de sentimente ca si 'Familia este forma de comunitate umana alcatuita cel putin din doi indivizi uniti prin legaturi de casatorie si sau paterne, realizand mai mult sau mai putin latura biologica sau psihosociala
Sustinand familia ca o manifestare sociala E. Stanciulescu considera familia ca o unitate sociala constituita din adulti si copii, intreg care exista relatii de filiatie, naturala sau sociala-indiferent de orice alte considerente.
Credem ca in investigatiile asupra familiei in comunitate trebuie sa avem in vedere si legaturile de rudenie ale' acesteia (ca familie monogama) in sens patriliniar sau matriliniar. Sunt de fapt evidentiate legaturile prin extensie care includeau in familie, si rudele sotului si care formau agnati si/sau ale sotiei alcatuind cognati ceea ce in generali
insemna ca familia era acea comunitate formata din toate rudele de acelasi
sange . -
Gooduy analizeaza mai profund acesta'problema a relatiilor de
rudenie in familie care s-au delimitat intr-o mica .gospodarie cu un
caracter monogam si sustine ca liniile de rudenie erau percepute si|
apreciate diferit in functie de conditii diferite specifice societatilor. Daca|
in Grecia si in Roma se evidentiaza descendenta uniliniara incat|
autoritatea unei singure persoane - totala - asupra unui neam, clan, spita,
in Europa continentala au inceput sa se accentueze relatiile de rudenie de
tip bilateral care prin influenta bisericii crestine s-au extins si prin rolul
unor ritualuri - botez cu nasi etc. Mai extinsa apare, definitia care- pune
familia in raport cu locuinta, mediul in care aceasta isi asigura trebuintele
de adapost si hrana care presupune ca familia este ansamblul persoanelor
care locuiesc in aceeasi casa incluzand atat rude cat si cele care le
deservesc sau mai clar delimitat; ansamblul stapanilor si al servitorilor relatii de rudenie de sange).
Nu putem emite multe deosebiri in definirea si intelegerea familiei in functie de diverse conditii sociale necuposcand posibilitatea de a accepta o definitie din perspectiva specificului sau scopului analizei -o problematica juridica impune o definire suportata la constituirea acesteia si la identificarea structurii in functie de legile juridice ale societatii -respective. in comunitati mai stabile familia este sustinuta cel mai mult de continutul obiectiv (relatiile de rudenie) si de cel subiectiv (motivatiile aliantei) al constituirii cuplului marital si al mentinerii acestuia in functie de asteptarile sociale. in comunitati mai stabile familia este sustinuta cel mai mult de continutul obiectiv (relatiile de rudenie) si de cel subiectiv (motivatiile aliantei) al constituirii cuplului marital si al mentinerii acestuia in functie de asteptarile sociale.In fapt existenta mai multor tipuri de familie exprima atat permisivitatea societatii fata de acestea cat si adaptabilitatea fiintelor care le alcatuiesc la conditii concrete dar urmand sa atinga scopul fiecaruia.
B TIPOLOGIA FAMILIILOR
Pentru a facilita o cunoastere cat mai cuprinzatoare este necesara o impartire a familiilor dupa diverse criterii avand astfel o posibila imagine a distribuirii acestora in dinamica sociala. Este adevarat ca acesta imagine configurativa este destul de instabila avand in vedere atat schimbarile din interiorul familiei cat si cele din intrega societate.
Ca si intrega diversitate a modalitatilor de organizare conjugala putem analiza o tipologie destul de variata dupa aceeasi caracteristica a criteriilor. 1. Dupa tipul localitatii de rezidenta familiile se impart in:
a. familii rurale - cele care recunosc domiciliul – locuinta stabila sau temporara in mediul rural
b. familii urbane - care un domiciliu sau locuinta in localitati declarate orase.
Desi acest criteriu este destul de categoric pentru a identifica cateva situatii destul de imprecise - pot exista familii fara un domiciliu ara a-si putea construi legitim o locuinta, adapostindu-se in diverse care sa le protejeze fata de conditiile nefavorabile.Nu este vorba de acele familii care locuiesc impreuna cu altele, in.chiriii in dormitoare comune ci de acelea care aleg un Ioc temporar care le asigura satisfacerea trebuintei e adapost, odilma etc. Apoi putem pune jn discutie familiile care de asemenea nu au o locuinta stabila in oras sau sat mergand alternativ in unctie de perioade, sezon, in care sa poata gasi anumite locuri de munca Asemanatoare acestei situatii poate fi cea a' familiilor care practia tranhumanta si care se desfasoara in diverse localitati in functie de conditiile de anotimp ele revendicandu-si o locuinta stabila Investigatiile psihosociologice au ovidentiat o multitudine decaracteristei ale familiilor care locuiesc in zonele de trecere de la sat la oras - preurbanc sau suburbane satul ajunganefeu granita imediat langa oras (intre doua locuinte sau alte imobile). Ca si-ale celor care nu au ajuns inca in centru sau sunt stabiliti la marginea orasului 'mahalale' si /sau ghetouri etc.. Sunt cunoscute destule diferente intre familii in functie de zona e relieful in care locuiesc si-si desfasoara diverse activitati familii din zone montane, colinare, de campie sau cele din delta etc., familii de tarmuri, litoralc, sau asezate de-a lungul raurilor, ca si cele in interiorul unor platforme continentale. Un alt criteriu il constituie apartenenta rasiala, etnica, la care se raporleza fiecare familie dar care datorita unor conditii specifice poate fi destul de ciudat in cazui unor familii mixte in cazul raselor, etniilor tolerante. Sunt cazuri in care anumite etnii nu accepta mariajul mixt- si deci nu recunosc casatoriile dintre membrii sai si alti parteneri sau admit doar casatorii ale fiilor sau ficelor fara ale accepta si invers. 2. LA FEL DE DISCUTABIL ESTE SI CRITERIUL RELIGIOS - marile religii si institutiile specifice admitand casatoriile mixte dar in urma unor ceremonii, ritualuri premergatoare - botez, confirmare - dar si aici exista fie secte, fie culte care impun criterii riguroase in realizarea unor cupluri conjugale mixte. . DUPA SPECIFICUL OCUPATIILOR, al profesiilor, pe care fie ambii parteneri, fie unui care asigura veniturile o exercita, au fost delimitate clar categorii de familii; familii de muncitori, de agricultori de meseriasi, de oieri, de olari, de mineri, de intelectuali- etc, care pot transmite sau nu copiilor aceste profesii. 4. STANDARDUL DE VIATA conform unor stratificari in functie de resurse si venituri ofera conditii de a deosebi: familii bogate, din 'inalta 'societate' cu un nivel de viata ridicat care le confera si un mod si stil de viata aparte, familii medn care partin claselor mijlocii - care satisfac in trebuintele primare si secundare, satisfacute la un nivel scazut fata de asteptari sunt specifice familiilor saracg - cu un nivel de viata scazut – care de regula nu-si pot satisface la nivelul normal, decent trebuintelor primare adapost, hrana, imbracaminte, in cele mai multe situatii societatea contribuid formal sau informai la rezolvarea acestor probleme. in multe situatii acest standard impune de asemnea un mod de viata specific – o anumita cultura a saraciei.Raportandu-ne la acelasi criteriu , al avutiei care impune acel stil cu mentalitati si simboluri specifice, deosebim familiile aristocratice care datorita unui nivel al proprietatii si functionalitatii atributului de uzufruct al acestuia au dobandit anumite titluri nobiliare,”conte”,”duce”,”lord”,”baron”,”von”, pe care le-au transmis si le mentin sin in actualitate. in functie de modul de apartenenta a individului deosebim : familia de origine din care fiecare face parte prin nastere, familia de procreere pe care individul o formeaza prin casatorie formand cuplul conjugal care da nastere copiilor.
5. a) Promovand rolul structurii familiei putem considera doua tipuri fundamentale:
- familiile normale - tjpjce. sunt cele care constituite -legitim
au in componenta lor atat parinti cat si copii delimitati in doua
sau mai multe generatii. intre acestia sunt stabilite anumite
tipuri de relatii; traditionale, sau initiate de conditiile actuale
formale sau imformale, juridice sau normative cutumiare etc.
familii anormale, sau atipice sunt considerate cele care nu
cuprind un element al acestei structuri parinti - copii;
fara copii (avand in discutie posibilitatea ca ei sa apara) fara
un parinte - monoparentale - sau chiar fara ambii parinti cu
sau fara bunici copiii asigurand identitatea familiei ramase.
b) Acelasi criteriu al structurii pune in discutie doua tipuri de
familii in functie de numarul de membri ca si de numarul de generatii din
care este -''catuita formand familii extise si familii nucleare.
6. FAMILIILE EXTINSE
Familiile extinse contin mai mufte generatii de parinti si copii grupati in sensul unei linii descendente sau in jurul unor cupluri conjgale Acestea sunt specifice unor zone geografice - etnice religioase se exercitii anumite roluri; patrim, matrim, conjugale, anumite tipuri de relatii de autoritate - de cele mai multe ori de la varful generatiei, dar si activitati de colaborare de imtrajutorare. Aceste familii' coabiteaza fie in aceeiasi locuinta, fie in aceeasi gospodarie cu locuinte proprii si cu un menaj individual, dar avand resurse si posibilitati de a le procura comun..
Pentru a-si mentine functionalitatea acest tip de familii adopta continuitatea unor modele traditionale, normative, destul de rigide, dar care le asigura atat unitatea dar si capacitatea de supraproductie in societate. Acelesi dimensiuni conservatoriste promoveaza valori specifice religioase etnice care impun modele de socializare a copiilor si acelor care patrund prin mariaj -alte forme fiind aproape interzise.
Aducand in discutie modul de conducere, Burgess sustine ca de fapt si in fapt se exercita un mod autoritar, autocratic al unui singur conducator. Aceasta modalitate este facilitata de intreaga structuri autoritara intre genuatii ca si intre grupuri care impun roluri specifice este lasata in afara acestei 'ilaritati nici casatoria care este decisa de catre parinti de la alegerea partenerului pana la deslasurarea festivitatilor. in mod constant, aspectele personale, subiective, afective, relatiile informale sunt subordonate unor traditii si ale autoritatii paterne.
Desi pot aparea tensiuni, conflicte integrrationalc, intre cupluri, indiferent de modul de rezolvare, uneori chiar agresiv, singurul obiectiv unitatea si continuitatea familiei ramane vital.
Putem surprinde tendinta de diminuare a personalitatii individului, modul personal de proiectare si realizare a unor aspiratii, disponibilitati, este supus unor riscuri, mergand pana la excludere, dezmostenire etc.
La fel putem discuta calitatea si stilul relatiilor in interiorul cuplului conjugal si in interiorul cuplului parinti-copii, problema intimitatii acestora fiind estompata de necesitatea cunoasterii specifice a modelelor comune etc. Compotamentul procreativ al cuplurilor conjugale este supus scopului de perpetuare, de dezvoltare a neamului, a clanului, fara sa fi avut aceleasi optiuni, sentimente iar indisponibilitatile fiziologice sunt la fel de acuzate ca si cele volitionale. Daca am fi de acord cu L. Roussel , care sustine ca asemenea familie isi asuma la un moment dat trecutul si garanteaza viitorul in mod colectiv si instututional, nu putem sa nu vedem tendinte presante intr-o omogenizare a personalitatilor fiecarui membru fata de un sistem de valori la care modul de suportare nu mai este cei traditional. Desi relatiile de autoritate se datoresc respectului fata de
generatiile anterioare si dupa cum sustine Durkheim, prabusirea respectului conform traditiei a favorizat trecerea de la solidaritatea mecanica la cea organica, putem sustine ca evolutia in acest sens nu a condus la dezintegrare ci la alte forme de organizare ale respectivelor familii.
Din aceasta categorie putem deosebi doua forme: familia tulpina formata din mai multe generatii de copii si parinti, dar care nu se extinde 'decat la descendenti distincti si familia ramificata care pe langa generatiile de copii casatoriti si ramasi se mai adauga cupluri de rude, fratii sotilor sau/si ai sotiilor, ai caror copii sunt veri etc.
Ca o caracteristica comuna a acestor familii o constituie recunoasterea de catre descendenti a aeleeasi origini pe linie patriarhala in functie de care se exercita si autoritatea. Le Play care a studiat formele Ramificate indeosebi, sustine ca dominante caracteristicile: autoritatea patriarhului, dependenta copiilor si a familiilor acestora fasa de comunitatea de neam, formarea, socializarea are obiectivele familiei nu, ale persoanei si considera aceste forme nu doar conservatoare, ci si stagnante. Chiar daca familia tulpina cultiva modelul autoritatii patriarhale prin noile cupluri recunoscuta cu menaje proprii, cu modele de producere si consum ale resurselor, aceasta creaza germeni pentru formarea unor personalitati proprii acestor cupluri si mai departe pentru socializarea copiilor in functie si de alti factori, aspiratii,disponibilitati, asteptari din partea comunitatii etc.Un factor care a ondus la dezorganizarea si dezintegrarea multor familii din aceste tipuri II constituie problema resurselor care devenind destul de limitate, in condtiile unei proprietati private si constante fata de numarul de membri mereu crescator, a fcondus la insatisfactii, tensiuni, conflicte care a slabir atat autoritatea cat si coeziunea si stabilitatea relatiilor intre indivizi. De aici, despartirea unor cupluri conjugale, evadarea unor tineri, casatorii in alte familii, ca si excluderea fortata, au fost doar alternative determinabile temporar
Bineanteles trebuie sa aratam si influentele societatii asupra individului prin educatie in afara familiei, cresterea ponderii comunicarii cu alti membri ai societatii, profesii individuale sau/si dincolo de granitele familiei, pierderea unor simboluri familiale pe seama cresterii influentei altora, participarea la activitati spirituale, culturale, sportive care a atras membrii, slabind participarea la activitatile traditionale etc.
7. FAMILIA NUCLEARA - tip dominant de familiei societatii actuale
Perioada actuala cunoaste extinderea si legitimarea unui tip de familie cu o structura clara -familia nucleara formata din parinti si copii lor care se afla in ingrijirea familiei (pot fi inclusi in familia nucleara atat copii nascuti in interior cat si cei adoptati de catre parinti).
De regula constituirea cuplului de soti ca-si procreerea in acest tip de familie sunt rezultatul consensului liber consimtit al ambilor parteneri fara impunere, hotarari externe etc.
, Acestea ne fac sa vedem ca factor dominant a relatiilor dintre
membrii cuplului, respectiv atractia sentimentala si afectogena care impune o relationare echilibrata atat in satisfacerea uor nevoi cat si proiectarea unor aspiratii.
Rezultat al schimbarilor specifice societatii moderne determinate de industrializare, urbanizare, impunerea unor puteri politice democratice acest tip de familie a condus la cresterea functionalitatii familiei care sa satisfaca atat interesele acesteia ca uitate cat si asteptarile fiecarei membru. Relatiile directe intre fiecare generatie si fiecare membrii au facilitat atat procesul de comunicare cat si transferul uor dimensiuni culturale- obiceiuri, traditii, norme, roluri etc, incat generatiile de copii sa le adopte fara multe impedimente.
Acelasi caracter direct al raporturilor interpersonale a condus la perceptia asteptarilor de roluri ale cuplului si ale acestuia fata de copii si invers ceea ce a condus la cresterea personalitatii fiecaruia si prin ele personalitatile familiei a identitatii acesteia.
Psihologic pot fi evidentiate doua dimensiuni:
- posibilitati active si variate de asigure a realtiilor emotionale si de exercitare in diverse situatii;
- o crestere a gradului de satisfacere a trebuintelor si nevoilor de securitate afectogena atat intre soti cat si intre ei si copii.
, In dinamica societatii modul de participare la viata sociala prin
extinderea relatiilor cu alte familii, institutii, prin preluarea unor modele socictale asigura de asemenea o crestere a prestigiului social.
I.Mitrofan aduce in discutie problema creativitatii interpersonale care atat in cuplu cat si in relatiile cu alte familii va deveni o conditie a dezvoltarii capacitatii acestui lip de familie de a face fata problemelor cu care se confrunta si sa diminueze stresurile posibile.
In acelasi sens autoarea pune accent pe posibilitatea ca fiecare membru sa-si satisfaca placeri specifice fiecarui moment - pretul timpului trecut fiind destul de mare - ca si responsabilitatea pentru decizia luata care sa asigure sanse egale pentru ceilalti membri ai familiei.
Pe cat de actual si stabil pe atat functional, acest tip de familie nu poate rezolva absolut problema vulnerabilitatii, a fragilitatii - fiind infiuentabila familia nucleara, trebuie sa suporte fie delimitari, ermetizari, fie schimbari succesive.
De asemenea dupa cresterea copiilor si parasirea locuintei -studii, ocupatii, casatorii - parintii ramasi singuri sunt supusi unui soc previzibil dar greu de acceptat, aparand probleme de singuratate, grija fata de copii care chiar maturi sunt inca 'destul de copii', sanatate etc.
C. FUNCTIILE FAMILIEI
Ca orice forma de organizare sociala si familia isi asuma o serie de activitati, de atributii prin care isi asigura conditiile de existenta si exercita anumite atractii asupra sa ca model legitim constituite a aliantelor dintre fiintele umane prin care acestea isi pot proiecta reproductia sociala.
in functie de perspectivele din care a fost investigata ca si de modul in care a fost abordata, familia, sau paradigma pe care o reprezinta cercetatorul putem prezenta, mai multe modalitati de analiza a functiilor acesteia.
Desi nu adoptam modelul cel mai simplificat incepem cu G. Murdock care propune patru functii; sexuala, reproductiva, economica, de educare de socializare fata de G.F. Osborn cu cele sase tipuri de actiuni functionale: de reproducere, economica, educativa, recreationala, religioasa si social - psihologica.
In contextul monografiilor efectuate de catre Scoala sociologica de la Bucuresti, coordonata de D. Gusti, H.H. Stafii delimiteaza functiile familiei in: a) interne, din care identificam: biologice si sanitare, economice, de consum si producere, de solidaritate intre membrii componenti, pedagogica si de formare morala a dendentilor; b) externe care cuprind: manifestarea si realizarea dimensiunilor potentialului familiei in contextul societatii, de socializare primara, de constientizare de sine ca institutie sociala, in contextul institutiilor sociale, de a asigura forta de munca fi pentru societate. Aceiasi diferentiere ne-o propune si T. Parsons dupa care familia are doua functii de socializare primara si de asigurare a securitatii emotionale a membrilor sai. Este cunoscuta si conceptia Iui J. Szczeponski care atribuie familiei urmatoarele functii:
1. de mentinere a continuitatii biologice prin prcjcreere, formare
si educare;
2. de mentinere a continuitatii culturale;
3. transmiterea de la parinti la copii a unei pozitii, a unui prestigiu social;
4. satisfacerea nevoilor emotionale si intime;
5.exercitare a controlului social.
in lucrarea 'Incursiune in psihosociologie si psihosociologia familiei' J. Mitrofan si C. Ciuperca prezinta cinci functii:
I. economica; 2. reproductiva; 3. de socializare; 4. de solidaritate; 5. sexuala, propunand si o evolutie a rolurilor in timp in functie de asigurarea nevoilor dar si de pastrare a competentelor. R. Hilll ne propune o distribusie mai nuantata a functiilor familiei care urmareste implicare cat mai larga a acestora in societate sustinand: Functia de asigurare a subzistentei Fizice a membrilor familiei prin asigurarea resurselor necesare hranei, adipostului imbracamintii;
Cresterea numarului de membri prin reproducere; Socializarea copiilor si formarea deprinderilor si aptitudinilor necesare exercitarii rolurilor de adulti;
Asigurarea si mentinerea ordinii intre membrii din care este alcatuita;
Pastrarea moralei si a motivatiilor necesare pentru a indeplini diverse atributii, sarcini, atat in interiorul sau cat si in cadrul unor grupuri, institutii etc.
Producerea si distribuirea unor bunuri si servicii necesare pentru mentinerea unitatii si a functionalitatii familiei. Fara sa pretindem o tratare absoluta propunem urmatoarele functii specifice familiei:
1) sexuala;
2) de reproducere;
3) de socializare;
4) economica;
5) de control
considerand ca nu suntem indreptatiti sa le ierarhizam decat temporar si sau preferential din perspectiva membrilor familiei.
FUNCTIA SEXUALA
Functia sexuala presupune satisfacerea trebuintelor sexuale prin intretinerea raporturilor sexuale intre cei doi soti in functie de asteptari si disponibilitati. Desi din definitie putem considera ca aceste raporturi ar urmari doar nevoi fiziologice, sexuale admitem ca in fapt si de fapt prin aceasta functie se urmareste exteriorizarea sentimentelor afectogene mijloace de exprimare a atractiei reciproce. Putem sustine ca realizarcu .actelor sexuale nu sunt vazute doar scopuri ale manifestarilor sentimentale ci,si mijloace prin care se pol demonstra, se pot sedimenta asemenea trairi. Ca orice functie - si-n acest caz se pune problema performantelor si satisfactiei pe care o produce pentru ambii parteneri, coordonate care depind de modul se participare a fiecarui membru al cuplului in raport cu asteptarile celuilalt. In aceasta parte a vietii cuplului ipoteza dominatiei, a impunerii unei autoritati va avea consecinte neplacute si neacceptate -chiar daca vor fi doar suportate de catre celalalt. Nici experienta acumulata de catre unul nu este suficienta fata de capacitatea de a descoperii asteptarile celuilalt si de a incerca sa i Ie satisfaca urmand ca si partenerul sa raspunda la fel. Este o problema des discutata in prezenta rolului in initierea, in provocarea actului sexual intre soti, unde potrivit unor modele traditionale barbatul ar trebui sa aiba aceste drepturi si indatoriri ca si-n cazul dominatiei experentiale. Nu neaparat moderna, dar actuala si acceptata si in aceste situatii, pozitia egala a fiecaruia care trebuie sa incerce sa descopere starea celuilalt si sa afle raspunsurile la provocari proprii in functie de care va continua sa-i ofere conditii preludice pentru evolutia actului sexual. Nu credem ca este adevarata ideea ca s-au schimbat rolurile datorita alterarii unor modele si eludarii unor norme, dupa care in societatea actuala fetele si/sau tinerele sotii ar provoca aproape dominant inceputul actului sexual. Din investigatii in care au fost intervievate cupluri tinere a rezultat in majoritate ca atat sotia asteapta sa fie provocata, cat si sotul isi pretinde acest rol de a provoca si initia - chiar daca au fost recunoscute momente de incercari, atentionari din partea partenerei ponderea este mica (poate a crescut fata de perioade trecute - nu am facut comparatii).
FUNCTIA SEXUALA
Functia sexuala presupune satisfacerea trebuintelor sexuale prin intretinerea raporturilor sexuale intre cei doi soti in functie de asteptari si disponibilitati. Desi din definitie putem considera ca aceste raporturi ar urmari doar nevoi fiziologice, sexuale admitem ca in fapt si de fapt prin aceasta functie se urmareste exteriorizarea sentimentelor afectogene mijloace de exprimare a atractiei reciproce. Putem sustine ca realizarcu .actelor sexuale nu sunt vazute doar scopuri ale manifestarilor sentimentale ci,si mijloace prin care se pol demonstra, se pot sedimenta asemenea trairi. Ca orice functie - si-n acest caz se pune problema performantelor si satisfactiei pe care o produce pentru ambii parteneri, coordonate care depind de modul se participare a fiecarui membru al cuplului in raport cu asteptarile celuilalt. In aceasta parte a vietii cuplului ipoteza dominatiei, a impunerii unei autoritati va avea consecinte neplacute si neacceptate -chiar daca vor fi doar suportate de catre celalalt. Nici experienta acumulata de catre unul nu este suficienta fata de capacitatea de a descoperii asteptarile celuilalt si de a incerca sa i Ie satisfaca urmand ca si partenerul sa raspunda la fel. Este o problema des discutata in prezenta rolului in initierea, in provocarea actului sexual intre soti, unde potrivit unor modele traditionale barbatul ar trebui sa aiba aceste drepturi si indatoriri ca si-n cazul dominatiei experentiale. Nu neaparat moderna, dar actuala si acceptata si in aceste situatii, pozitia egala a fiecaruia care trebuie sa incerce sa descopere starea celuilalt si sa afle raspunsurile la provocari proprii in functie de care va continua sa-i ofere conditii preludice pentru evolutia actului sexual. Nu credem ca este adevarata ideea ca s-au schimbat rolurile datorita alterarii unor modele si eludarii unor norme, dupa care in societatea actuala fetele si/sau tinerele sotii ar provoca aproape dominant inceputul actului sexual. Din investigatii in care au fost intervievate cupluri tinere a rezultat in majoritate ca atat sotia asteapta sa fie provocata, cat si sotul isi pretinde acest rol de a provoca si initia - chiar daca au fost recunoscute momente de incercari, atentionari din partea partenerei ponderea este mica (poate a crescut fata de perioade trecute - nu am facut comparatii).Un alt aspect care se pune in discutie este inceputul acestei functii, daca este necesara respectarea traditiei ca inceputul vietii sexuale pentru cuplu casatorit trebuie sa fie dupa actul casatoriei. Avand in vedere,emanciparea tinerilor si mai ales a fetelor, schimbarea mentalitatilor fata de acest aspect ca si toleranta societatii este cunoscut ca varsta pentru inceputul vietii sexuale a scazut de ta o etapa ta alia (cercetarile arata ci ponderea dominanta o reprezinta tinerii carc recunosc acest fapt, de la
varsta de 15-16 ani baieti si 14-15 ani fete - dar au fost esantioane in care aceasta varsta este cu 1 -2 ani mai mica). Pentru cuplul premarital nu putem sa absolutizam necesitatei inceputului relatiilor sexuale inainte de casatorie care totusi ar asigura o cunoastere mai exacta, o intelegere a modului de exprimare si o posibil evaluare a disponibilitatilor in aceste sens pe langa rolul de apreciere, de crestere a securitatii cuplului. La fel este riscanta abordarea exclusivista inceputului vietii sexuale dupa mariaj demonstrandu-se puritatea si comportamentul precedent mai ales la fete. Din aceleasi investigat efectuate putem arata aproape o convingere a tinerilor fata de oportunitatea desfasurarii acestor raporturi premarital - mai ales de libertatea in contextul 'vietii sexuale' asigura .eliberarea de asemenea norme fara sa se puna problema casatoriei. Putem recunoaste ca modul de desfasurare a acestei functii poate contribui dominant ta intreaga functionalitate a cuplului mai ales-ca strict de aceasta depinde functia de reproducere iar prin complementaritate influenteaza socializarea sotilor si controlul, ca functii. in acelasi timp pentru obtinerea satisfactiilor asteptate sunt necesare conditii, factori care pot sa influenteze pozitiv sau pot afecta mediul intim in care sotii pot sa desfasoare aceste reporturi, modul cum se comporta interrelational, gradul de afectivitate exprimat reciproc, atractia exercitata prin scxapclul fiecaruia pentru partener, delimitarea de orice alte roluri care ar putea afecta starea fiecaruia la care putem aduce in discutie trasaturi de personalitate ale celor doi - temperament, capacitatea de a exprima sentimente, atitudini prin care sa se respecte orice exteriorizare a celuilalt, etc. Daca in influenta pozitiva vedem o interactiune a acestor factori in cea negativa poate fi recunoscut uneori doar unul care poale afecta foarte mult sau chiar produce esecul unei dorinte mult s