Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Legi de structura, perspectivele institutiei


Romania – la intersectia a 3 culturi : traditionala, moderna si postmoderna.Epoca postmodernista – “distrugere a credinte in sistemele universale de gandire cu care ne-am hranit in epoca moderna” – F.Lyotard.GLOBARIZAREA, ca proces de omogenizare = standardizare, uniformizare (cocacolarizare) si globarizare = occidentalizare.Fenomenul de globarizare se realizeaza prin corporatii multinationale, banci transnationale,institutii internationale, organizatii religioase etc.SOCIOLOGIA = “stiinta care stuiazaz realitatea sociala in totaliatea ei sau parti ale acestei realitati in legaturile lor multile si complexe cu intregul” – achim mihu.Sociologia este o stiinta, asadar are un obiect de studiu, un set de legi si metode cercetare stiintificaOBIECTUL DE STUDIU = realitatea sociala in integralitatea ei.Sociologia studiaza realitatea sociala ca intreg sau segmente ale acestei realitati dar intodeauna in conexiune cu intregul.Pt. asigurarea unui statut epistemologic al stiintei, sociologii au elaborat paradigme explicative si legi care sa descrie actiunea indivizilor in societate.LEGILE in sociologie se manifesta mai mult tendential, probabilistic datorita complexitatii obiectului.1)legea stratificarii sociale – stratificarea sociala este determinata de nivelul productivitati muncii;2)legea lui coser – amenintarea externa duce la cresterea coesziunii interne;3)legea satisfaciei muncii (Tannenbaum).Pozitia ierarhica intro interprindere este factor determinat al variatiei satisfactiei muncii.4)legea lui tomas – daca definesti o situatie ca reala ea devine reala prin consecintele ei.Socilogia utilizeaza metode generale preluat edin alte stiinte exeplu observatia, cat si metode specifice exemplu ancheta pe baza de chestionar.Socilogia indeplinetse cateva FUNCTII importante : 1)functia descriptiva,2)functia critica,3)fucntia interpretativa,4)functia prognotica, prognozele se supun efectului oedip : a)prognoze autoconstructive si b)autodistructive.Sociologul este obiect si subiect al procesului cunoasterii realitati sociale.Incearca sa cunoasca realitatea sociala dar is face parte din ea.Exisa 2-ua pozitii distincte cu privire la ASIGURAREA OBIECTIVITTII in stiintele sociale 1)MaxWeber – obiectivitatea se poate asigura prin respectarea principiului neutralitatii axiologice care cere ca sociologul sa fie neutru din perspectiva sistemului de valori al societatii.Cercetatorul, trebuie sa se conduca numai dupa ethosul stiintei si nu dupa cosul moral 2)RobertLind – afirma ca este aproape imposibil sa nu implicam sisteul de valori in actul stintific.Pierre Bourdieu : identifica sociologi cinici si clinici.Cinici – cei care folosesc cunoasterea paradigmelor si llegile sociologiei pt asi asigura succesul.Sociologi clinici – utilizeaza cunoasterea in scopul optimizarii sistemelor sociale si denuntarii modurilor in care sistemele sociale manipuleaza individul si grupurile sociale. Problema este insa aceea de a recunoaste pozitia si sistemul de valori implicat de cercetator in actl cercetarii stiintifice.Stinta se imparte in teorie si metoda,Microsocilogia se ocupa de relatiile directe, fata in fata dintre indivizi,Stufdiaza grupurile mici, ce fac oamenii, ce spun, ce gandesc clipa de clipa.Macrosociologia studiaza problemele sociale pe termen lung incluzand clase , state, popoare.STRUCTURA SOCIALA = retea de reguli invizibile si aranjamete institutionale, descrie ordonarea comportamentului de zi cu zi, valorile, atitudinile sunt modelate sa produca relatii variate.Componenete de baza : STATUS-UL = rangul ocupat de o persoana dupa anumite criterii(bogatie,prestigiu si putere).In sociologie statusul social defineste pozitia pe cae o persoana o ocupa in structura socila.Exista statusuri prescrise si construite.Cele prescrise sunt conferite in functie de varsta, sex , religie , familie, rasa etc.Statusurile construite sunt alocate in virtutea abilotatilor si talentelor.ROLUL = drepturile si datoriile in legatra cu un anumit status.Noi ocupam un status in legatura cu care desfasuam un anumit rol.Statusul se refera la ceea ce asteptam noi de la altii in virtutea pozitiei pe acre o ocupam, iar rolul se refera la ceea ce asteapta altii de la noi in virtuteaa statusului,Individul poate fi privit ca un sistem de statusuri.Varietati ale rolului – ambiguitatea de rol incertitudini cu privire la prescriptiile rolului.Incompatibilitatea de rol – cand asteptariile membrilor set-roloului sunt bine cunoscute dar sunt incompatibile ca trasaturi ale aceluiasi rol.Conflictul de rol rezulta din necesitatea pt o persoan asa activeze unu sau mai multe roluri in aceiasi situatie.Forme ale conflictului de rol 1)supraincarcarea rolului, numarul de roluri posedat de o persoana devine prea mare.2) subincarcarea rolului individul simte ca definitia rolului nu corespunde cu propriul sau roll concept de rol.GRUPUL SOCIAL, cea mai simpla forma de structura sociala.Este mai mult decat o colectie d eindivizi acestia impart un sentiment de unitate si sunt legati imreuna in modele relativ stabile de interactiune.
Institutia este un set durabil de modele culturale si relatii socile organizate pt impliniriea sarcinilor sociale de baza.CINCI INSTITUTII MAJORE:familia,economia, politica, educatia, religia.SOCIETATEA= cel mai comprehensiv si complex tip de structura sociala.Societatea este un grup de oameni care se perpetueaza pe el insasi, ocupa acelasi teritgoriu si participa la o cultura comuna.Pentru intelegerea stratificarii sociale, trebuie definite tipurile de ordine, gasite in structura sociala.ORDINEA AXIOLOGICA, ordinea ECONOMICA: modul in care bunurile si serviciile economice sunt distribiute si folosite rezulta determina o anumita situatie de clasa(Marx).Ordinea sociala - modul in care prestigiul social etste distribiut in interiorul unei comunitati (webber).Oridinea simbolica – modul in care semnificatiile sunt distribuite printre componentii unui sistem social.(Basil Berdstein) Stratificarea reprezinta forma sociala a diferentierii existente , sintetizand o multitudine de sfere in care inegalitatea se manifesta.MODELE EXPLICATIVE : modelul dihotomic : 2-a grupuri sociale carcaterizate prin trasaturi si interese contrare se supun unul altuia, in timp ce un grup se afla intro dependenta fata de celalalt.Exemplu: stapan de sclavi – sclavi;Modelul functional – cel putin 3 grupuri cu functii sociale diferite , trasaturi diferite, considerate a fi dependente reciproc.ex: negustor, meserias, taran.Modelul ordinii de rang, modelul structural functionalist.Modelul de stratificare al lui webber, mobilitatea sociala, deplasarea sociala unui individ :orizontsala sau verticala.Mobilitatea intergenerationala – dinamica statusului social intre 2-ua generatiii.Mobilitata intragenerationala – modifiarea statusului social al unui individ dealungul existentei sale.FAMILIA din perspectiva functionalista functia de reproducere din perspectiva conflictului, femeia este tratata ca o proprietatea sexuala, din perspectiva interactionista .Exista 2-ua tipuri de abza ale familiei : familia nucleara - sot sotie copii locuind in aceiasi casa.Familia extinsa mai multe generatii locuiesc in aceiasi casa.Descendenta matriliniara,patrilineala si bilineala rezidenta matrilocala,rezidenta patrilocala, rezidenta neolocala.6 momente diferite in cadrul DIVORTUL : 1)emotional, 2)legal, 3)co-parental, 4)economic, 5)comunitar, 6)psihic.EDUCATIA vazuta din perspectiva sistemica in sociologie.Invatamantul – subsistem al sistemului social global analiza sa, presupune o cercetare a structurii, a functiilor, a organizarii sale interne, si a raporturilor sale, cu alte subsisteme ale sistemulu,ex subsistemul economic.Din perspectiva teoriei sistemice sociologia educatiei cuprinde 3 mari subdiviziuni : 1)sociologia institutiilor si procesului intern de educatiei – fucntionarea sistemuli propriuzis 2)sociologia intrarilor in sistem – permeabilitatea sistemului educational in raport cu sistemul social.3)sociologia iesirilor din sistem analiza masurii in care outputurile scontate ale sistemului de invatamant au devenit inputuriole necesare.PERSPECT FUNCTIONALISTA Functionalistii considera ca educatia este o investitie cruciala in economie. Functiile indeplinite de educatie sunt:
- functia de socializare completa - multe societatii taranesti se caracterizeaza prin absenta scolii. Ele socializeaza tinerii in acelasi fel natural in care parintii invata copiii lor sa mearga sau sa vorbeasca. Nu au nevoie de agenti specializati ai educatiei. Socializarea este foarte simpla. Acest sistem se intalneste astazi la eschimosi;
- functia de integrare sociala - sistemul educational functioneaza prin inculcarea valorilor dominante ale unei societati si formarea unui spirit national comun;
- functia de selectie si separare - toate societatile prescriu cateva status-uri oamenilor, independent de calitatile sau abilitatile lor. Alte status-uri sunt construite prin alegere si competitie. Nici o societate nu ignora diferentele individuale. Societatile moderne trebuie sa selecteze adesea tinerii pentru pozitiile ce reclama talente speciale. Institutia educationala serveste ca agent pentru selectia indivizilor pentru diferite tipuri de slujbe. Prin conferirea diplomelor, gradelor si acreditarilor ce sunt necesare pentru ocuparea pozitiilor profesionale, tehnice, manageriale etc. tinerii vor avea acces la putere, privilegii,
prestigiu, bani; - functia de cercetare si dezvoltare - oriunde scolile. in particular universitatile, nu transmit numai cultura ci ele isi aduc contributia Ia imbogatirea mostenirii culturale. Marile universitati au devenit si centre de cercetare foarte puternice. O accentuare a aceste functii a dus Ia judecarea profesorilor nu numai ca profesori ci si ca cercetatori. Exemplu: 88 de colegii si universitati americane au fost la varf printre cele 500 de firme partenere ale Ministerului Apararii.15 Functii latente:
- serviciul de custodie, adica de pastrare a copiilor mici;
- scoala serveste ca piata a casatoriei (tinerii cu aceeasi pregatire, de multe ori din aceeasi clasa sociala, au posibilitatea sa se casatoreasca);
- studentii dezvolta variate abilitati interpersonale: prietenie, pregatirea unor spectacole etc);
- functia de separare a studentilor in medii scolare care incurajeaza formarea subculturilor latine.
TEORIA INEGALITATII SANSELOR SOCIALE
Teoria lui Rymond Boudon analizeaza inegalitatea sanselor in societatile moderne, construind un model explicativ unitar, format din urmatoarele propozitii:
- valorile sunt stratificate social, iar membrii claselor sociale inferioare acorda o valoare mai slaba educatiei ca mijloc de reusita scolara
- indivizii din clasele inferioare au un handicap cognitiv fata de cei din clasele superioare;
- membrii claselor inferioare au tendinta de a supraestima ..costurile' (economice) ale educatiei si a subestima ..beneficiile' ei:
- ei supraestimeaza riscurile unei investitii scolare si subestimeaza k avantajele viitoare ale unei investitii
CONSECINTELE DEVALORIZ ar fi urmatoarele:
- democratizarea sau masificarea invatamantului nu duce la o crestere semnificativa a mobilitatii sociale;
- sansele mobilitatii sociale sunt cu atat mai mari cu cat indivizii apartin unor categorii mai prost plasate in ierarhia sociala;
- cu cat creste nivelul general de instructie cu atat mai mari sunt sansele de mobilitate descendenta pentru copiii celor din clasele
I superioare;
| - egalizarea nivelurilor de instructie nu conduce la egalizarea nivelurilor de venituri ale populatiei, ci dimpotriva inegalitatile economice se perpetueaza independent de diminuarea inegalitatilor educationale.. INSTITUTIA RELIGIEI eligia se refera la acele moduri socialmente distribuite de gandire, simtire si actiune ce au de a face cu supranaturalul sau „lumea de dincolo'. E. Durkheim sugereaza ca practicile si credintele religioase se leaga de sacralitate fiind opuse lucrurilor profane. Sacralitatea este orice este extraordinar, misterios, inspira respect si este chiar potential periculos, ceva iesit din normal, din rutina vietii.
Profanul, in contrast, are de-a face cu acele aspecte de zi cu zi ale vietii si cu locurile comune. Sociologii impart experienta religioasa in patru mari categorii: supranaturalul simplu; animismul; theismul;un sistem abstract de simboluri. upranaturalul simplu. In cadrul supranaturalului simplu credinciosii atribuie naturii o calitate difuza, impersonala, supranaturala. Este intalnita in Pacificul de Sud si este numita mana. Nu sunt implicate spirite sau zei ci mai curand o forta ce influenteaza evenimentele in bine sau in rau. Oamenii silesc puterea supraumana sa se comporte in conformitate cu dorinta, prin manipulari mecanice ale acesteia. Spre exemplu un trifoi cu patru foi are mana. Mana este angajata in realizarea scopurilor imediate, control asupra timpului, buna performanta la un test, succes in dragoste sau victorie intr-o
batalie.
Animismul. O credinta in spirite sau fiinte numite cu alte cuvinte poarta numele de animism. Oamenii au atribuit spirite animalelor, plantelor, pietrelor, stelelor, raurilor si uneori altor oameni.
Theismul. in theism religia este centrata pe credinta in zei. Judaismul, Crestinismul si Islamismul sunt forme de monoteism sau credinta intr-un singur zeu. Ele toate au stabilite organizatii religioase, lideri religiosi sau preoti, ritualuri traditionale si scrieri sacre. Religia Greciei antice si Hinduismul sunt forme de politeism sau credinta in mai multi zei cu putere relativ egala.
Un sistem abstract de simboluri. in final cateva religii se concentreaza asupra unui sistem abstract de simboluri, se dedica realizarii moralei si perfectiunii spirituale. Multe din religiile din Asia sunt de acest tip incluzand taoismul si budismul.
in lumea occidentala, umanismul este o religie bazata pe principii etice. Aderentii lui ignora credintele teologice despre Dumnezeu.
ORGANIZATII RELIGIOASE' Normele, credintele si ritualurile furnizeaza structura culturala a religiei. Sociologii disting patru tipuri ideale de organizatii: biserica, secta, denominatia si cultul.
Biserica este o organizatie religioasa ce se declara in drept sa emita pretentii de legitimitate s are relatii pozitive cu institutiile dominante ale societatii. De obicei opereaza cu o structura birocratica si are pretentia sa includa cei mai multi membri ai societatii. Membrii sunt nascuti in cadrul bisericii daca parintii lor sunt afiliati acesteia. Mesajul bisericii este urmatorul: in afara bisericii nu exista salvare. Secta este o organizatie religioasa ce se declara singura
indreptatita sa emita pretentii de legitimitate si respinge modul de viata
^si valorile dominante ale societatii. Ea cuprinde un numar mic de
jaembri voluntari. O secta este adesea formata din indivizi ce s-au rupt
de biserica si au pretentia ca ei reprezinta adevarul. Pentru sectanti, societatea este decadenta si contine raul. Sectele sunt adesea expresia dezacordului social. Dintre cele mai cunoscute secte amintim: anabaptistii, mormonii etc.
Denominatia accepta pretentiile legitime ale altor religii si in cea mai mare masura se adapteaza societatii dominante. in multe cazuri ea este o secta intr-un stadiu avansat de dezvoltare si ajustare la lumea laica. Membrii denominatiei vin din clasa de mijloc. Rigoarea morala si fervoarea religioasa ale denominatiei sunt relaxate. Aici intra majoritatea grupurilor religioase din America: presbiterienii, baptistii, ^congregationistii, metodistii, unitarienii, luteranii, episcopalienii etc. ™ Cultul accepta legitimitatea altor grupuri religioase dar adesea intra in conflict cu societatea dominanta. Este critic fata de societate. Cultului ii lipsesc multe dintre trasaturile religiilor traditionale. in general vede surse ale fericirii si injustitiei ca incorporata inauntrul fiecarei persoane. Frecvent se centreaza pe problemele membrilor lui si multe culte sunt construite pe o singura functie ca spiritualismul, noua gandire, cautand sa combine elemente ale religiei conventionale cu idei
PERSPECTIVA FUNCTIONALISTA Functionalistii considera ca religia contribuie la supravietuirea societatii. Una dintre lucrarile clasice care abordeaza religia dintr-o perspectiva functionalista este lucrarea lui Durkheim: „ Formele elementare ale vietii religioase' Functiile primare ale religiei sunt: creatia. intarirea si mentinerea solidaritatii sociale si controlul social.
Ritualurile religioase, spune Durkheim, opereaza in doua feluri:
intr-un prim fel ele furnizeaza vehicule prin care noi revelam altuia ca avem o stare mentala comuna; in al doilea rand se creeaza printre noi o constiinta ce contribuie la angajarea sociala si la autoritatea morala. Religia are o functie de suport in fata punctelor de ruptura din viata individului.
Peter Berger sugereaza ca sentimentele religioase si organizatiile pot fi angajate in trei directii contrastante:
1. religia poate fi mobilizata in opozitie la modernizare si accentueaza pe autoritatea traditionala;
2. religia se poate adapta lumii laice ( drumul parcurs de Calvin si protestantii lui in reformarea Europei);
3. religia poate ramane in radacinile ei fundamentale dar cu aplicare la lumea contemporana.
INSTITUTIA POLITICA Puterea are functia de a apara societatea impotriva propriilor slabiciuni. Este necesara in orice societate pentru a lupta impotriva entropiei. Puterea si simbolurile atasate ei ofera societatii mijloacele de a-si afirma coeziunea interna si de a-si exprima personalitatea, mijloacele de a se situa si de a se proteja fata de ceea ce ii este strain. Ambiguitatea este un atribut fundamental al puterii. Puterea este acceptata, ca garantie a ordinii si securitatii, este respectata, datorita implicatiilor ei sacre, si este contestata, deoarece justifica si intretine inegalitatea.
Institutia politica este structura sociala ocupata de distribuirea si utilizarea puterii in interesul societatii. Puterea da directia actiunilor umane. Deoarece viata grupului ne face mutual dependenti unii de altii, noi putem construi propriile noastre scopuri (finalitati) numai prin influentarea comportamentului altor oameni. Puterea care face o reala diferenta in modul in care societatea opereaza este puterea institutionalizata care este impusa si inculcata dupa modul de impunere si inculcare socialmente sanctionate.
Puterea are doua conotatii principale,fe doua atribute care exprima modul ei de actiune. Pe de o parte puterea inseamna potenta (de a fi capabil sa faci ceva), iar pe de alta parte
puterea inseamna dominatie, care este perversiunea potentei. Setea de putere nu este un rezultat al fortei ci al slabiciunii. STATUL CA INSTRUMENT AL PUTERII
Statul este organizatia sociala ce exercita inlauntrul unui teritoriu
dat un monopol efectiv in folosirea coercitiei fizice. (Max Weber)
Statul se sprijina in ultima instanta pe forta. El s-a ridicat odata cu
^ schimbarile in modelele de subzistenta si aparitia unui surplus de
^ productie. Principalele puteri intr-un stat sunt: puterea executiva, puterea
legislativa si puterea judecatoreasca. PERSPECTIVA FUNCTIONALISTA. Functionalistii considera ca exista o buna ratiune pentru cresterea statului. El ocupa o pozitie dominanta in viata contemporana. In societate trebuie mentinuta ordinea. De asemenea ei apreciaza ca functiile statului si-au schimbat ponderea de-a lungul timpului. in acest moment o pondere importanta revine asigurarii bunastarii generale. Ei considera ca exista patru functii principale:
1. aplicarea normelor;
2. planificare si directionare (statul dispune de mecanisme specializate de coordonare si integrare;
3. arbitreaza interesele conflictuale;
4. protejeaza impotriva altor societati.
PERSPECTIVA CONFLICTULUI. Teoreticienii conflictului sustin ca statul este un vehicul prin care unul sau mai multe grupuri impun valorile lor si inegalitatile structurate ale altor grupuri. Astfel, ei vad originea statului in dorinta elitelor conducatoare care dau permanenta aranjamentelor sociale in propriul lor beneficiu. Ei considera ca statul este un instrument de violenta si opresiune. Teoreticienii conflictului afirma ca statul a aparut odata cusurplusul de produse dincolo de necesitatea supravietuirii omului.Exista diferente de opinii intre teoreticienii conflictului. In viziunea marxistilor, statul este un instrument de manipulare a societatii prin clasa aflata la putere. Tipuri de sisteme politice Cele trei forme de guvernare esentiale, sunt aprig confruntate in vremea lui Herodot: monarhia, aristocratia (conducerea de catre cei putini), democratia.
Monarhia este preferinta lui Homer, iar prototipul monarhului este Agamemnon. Ulise este considerat si el un bun model de rege.
Aristocratia este reprezentata in „lliada'' de beotieni. Feacii reprezinta si ei o aristocratie.
Democratia figureaza pe scutul lui Ahile: orasul in pace este un exemplu perfect. Nimeni nu comanda, toti traiesc conformandu-se voluntar legilor cetatii.
Sisteme politice moderne
Democratia. Este un sistem politic in care puterile guvernului deriva din consensul guvernarii si in care exista cai (moduri) constitutionale corespunzatoare pentru schimbarea functionarilor. Democratia se caracterizeaza prin pluripartidism. Pluralismul politic este un aranjament social caracterizat prin lupta competitiva pentru pozitii de putere.
Totalitarismul. Este un stat total in care guvernarea incearca sa-si extinda controlul peste toate partile societatii si in toate aspectele sociale. O societate totalitara tipica are trei caracteristici:
partidul monolitic;o ideologie constrangatoare;un control social patrunzator si raspandit. Autoritarismul. Sistemul politic in care guvernarea tolereaza o mica opozitie la regula lui si permite centrelor non-guvernamentale de influenta sa dezbata directiile politicii publice. Partidul politic este o organizatie durabila formata sa castige controlul asupra guvernului prin plasarea propriilor indivizi in functii publice. PARTIDELE POLITICE au urmatoarele caracteristici: sunt grupuri stabile; au drept scop exercitarea puterii; cauta sprijin din partea populatiei: - dispun de o organizare ramificata intr-un teritoriu dat.
Dupa marimea lor si calitatea membrilor partidele politice se impart in:
partide de masa;partide de cadre (cu putini membri dar cu multe personalitati). Guvernul este format din acei indivizi si grupuri care controleaza aparatul de stat si puterea statului in mod direct. Indivizii formuleaza reguli si politici ce sunt autoritare, obligatorii si patrund in societate.PROPAGANDA politica are drept scop formarea opiniilor si atitudinilor. Continutul propagandei este, in principiu, ideologia grupului social in interesul caruia se desfasoara propaganda. Granita dintre imaginea simplificarii realitatii si a deformarii acesteia nu se delimiteaza niciodata clar. Propaganda depaseste de multe ori aceasta granita. Propaganda de tip Gobels se foloseste de minciunile obisnuite entru ca imaginea realitatii este necontrolabila pentru cei care receptioneaza propaganda.
schema comunicarii cuprinde trei elemente: emitatorul sau cel care transmite mesajul, mesajul adica continutul comunicarii si receptorul sau cel care primeste mesajul. Mas-media este compusa din acele organizatii (ziare, reviste, televiziune, radio etc), ce incearca sa comunice cu un segment larg al populatiei. In anii '50, alaturi de cinematograf si presa aflate la un nivel relativ ridicat de dezvoltare, a aparut si s-a dezvoltat vertiginos radioul. Dupa al doilea razboi mondial o dezvoltare spectaculoasa a avut-o televiziunea. Televiziunea apropie pe individ de dimensiunea universalitati, facilitandu-I contactul cu evenimente socio-culturale. Timpul petrecut in fata televizorului a crescut constant si a dus totodata Ia reducerea relatiilor interpersonale. Unii psihosociologi clasifica publicul de televiziune dupa criteriul escapismului (evadarii), in doua categorii:
1. cei care graviteaza spre evaziune pentru a se sustrage tensiunilor emotionale, sociale sau personale;
2. cei care doresc largirea si consolidarea contactelor cu realitatea. Un rol important revine televiziunii si in ceea ce priveste activitatea de propaganda. Functiile comunicarii de masa sunt
urmatoarele:
1. controlului mediului ambiant;
2. corelarea segmentelor societatii in raspunsul dat mediului
^inconjurator;
^transmiterea mostenirii social-culturale de la o generatie la alta.
Eric Feldman construieste o tipologie a limbajului promovat de
radio si televiziune:
Limbajul informarii - care inseamna relatarea neutra a stirilor, lectura afectat-dramatizata a anunturilor in care vorbitorul ramane autonom fata de text, fara sa se lase impins spre didacticism.
Limbajul reportajului - evenimentul nu este relatat de o persoana care a aflat despre el, ci de una care a participat sau participa la desfasurarea sau la reconstituirea lui. Actul existential presupune o atitudine emotionala, eventual chiar dramatica. ^ Limbajul interpretativ - este practicat de comentatori si critici. ^ Vorbitorul elaboreaza interpretari, emite judecati de valoare. Discursul trebuie sa foloseasca argumente respectabile chiar daca nu sunt asimilabile pentru toti receptorii. Se cere claritate, coerenta, expunere
logica.
Limbajul cult - utilizat in emisiunile de instruire a adultilor ale carei reguli didactice sunt transpuse din invatamant la microfon sau pe micul ecran. Limbajul publicitatii - Feldman o aseaza cu cea a propagandei. Este destinata sa se adapteze starii de spirit presupuse pentru o masa cat mai larga de receptori posibili. Acesta este un mesaj care aspira sa fie in primul rand receptat si apoi acceptat de cat mai multe persoane.
Limbajul recitativ - este expresia auditiva a oricarei opere literare (lirica, epica si dramatica, create pentru lectura personala devin mesaje publice rostite). INSTITUTIA ECONOMIEI Sistemul economic este institutia sociala responsabila pentru productia si distributia bunurilor si serviciilor. Aceasta institutie raspunde la trei probleme de baza:
1. ce bunuri si servicii se produc si in ce cantitati;
2. cum ar trebui sa se exploateze bunurile limitate ale unei societati;
3. pentru cine ar trebui sa se produca aceste bunuri si servicii. Sistemul economic contemporan cuprinde doua sisteme economice: economia capitalista de piata si economia socialista centralizata. Un concept central in sistemul economic este conceptul de proprietate. Proprietatea este sursa majora a diferentierii intre modelul socialist si capitalist. Proprietatea este o realitate sociala constand dintr-un set de drepturi ce indica ce poate face o persoqtia (sau un grup de persoane) si ce nu poate o alta pers(sau un grup de persoane). Notiunea de proprietate pare sa fie un universal cultural Economia socialista centralizata. In acest tip de economie statul decide ce se produce si cat se produce. MijIoacele de productie apartin intregului popor.
Economia capitalista. Primele tentative ale acestui tip de economie se inregistreaza in anii 1500-1700. Comerciantii au implicat aranjamente capitaliste cum ar fi: drepturile proprietatii private, banci, sisteme de asigurare, legi comerciale, proceduri contabilicesti. in economia capitalista de piata se spune ca suveranitatea apartine consumatorului. Economiile mixte. Reprezinta o incrucisare a unor idei capitaliste si a unor idei socialiste. De exemplu capitalismul scandinav. in Suedia 90% din intreprinderi sunt privatizate, dar taxa pe profit era de 80%.
Capitalismul corporat. in acest tip de capitalism guvernul este un rticipant important, dar rolul producator primar este jucat de afaceri private. in SUA intalnim modelul cel mai dezvoltat. Diviziunea muncii. Una din caracteristicile distinctive ale sistemului economic in societatile moderne este dezvoltarea inalta a diviziunii muncii. Munca este impartita intr-un numar foarte mare de ocupatii in care oamenii se specializeaza. Munca in economia industriala se imparte in trei sectoare mari: sectorul primar, sectorul secundar si sectorul tertiar (economia serviciilor).
Economia industriala. Diviziunea muncii industriale a dus la dezvoltarea, in prima faza, a taylorismului si, in a doua faza, a fordismului.