Teorii referitoare la devianta
a) Teorii care considera ca problemele sociale sunt consecinta directa a dezvoltarii sociale implicate de procesele de schimbare si dezvoltare. Devianta, ca problema sociala, este privita ca o consecinta a dezorganizarii sociale intervenita ca urmare a unei cerinte de moment. Ca urmare a dezorganizarii sociale, unele structuri institutionale Isi pierd functionalitatea, controlul social se diminueaza iar starea de anomie devine preponderenta. Devianta devine astfel o problema publica care implica decizii politice si nu numai proceduri terapeutice ale organizatiilor de control. b) Teorii care enunta ca problemele sociale sunt generate prioritar de indivizi „deficienti' care manifesta incapacitatea de a Invata sau accepta modelele normative ale societatii. Violand frecvent normele acesti indivizi realizeaza un indice scazut de integrare sociala, dar o integrare ridicata In cadrul grupurilor deviante.
c) Teorii conform carora problemele sociale reprezinta un efect nemijlocit al conflictelor normative Intre diferitele grupuri sociale si obstructiile organizationale de a accede la status, putere si bogatie. Neputand dobandi prin mijloace legitime ceea ce doresc, unele grupuri sociale folosesc, In atingerea scopurilor lor, mijloace ilicite care intra In conflict cu normele sociale de conduita.
d) Teorii conform carora la baza problemelor sociale stau disensiuni normative In legatura cu proiectele de schimbare sociala, astfel ca In Incercarea de solutionare a unor probleme sociale prin schimbare sociala se antreneaza aparitia unor probleme noi care sunt mai greu de rezolvat decat cele vechi.
Fiind diferit deci de comportamentul normal, un comportament problema este acel tip de comportament care tulbura echilibrul functional al sistemului social, adica provoaca disfunctii. Sociologii numesc orice comportament care este dezaprobat de societate, ilegal sau legal, comportament deviant. Actele se definesc ca deviante sau nu In dependenta de:
loc: a face dragoste este considerat ca deviant daca acest lucru se
petrece pe strada; societate: a purta arma In Romania nu este normal. In S.U.A. este
normal;
timp: spanzurarea este considerata acum o forma barbara de
pedeapsa, acum 100 de ani era considerata normala;
cine comite actul: consumul de alcool este normal pentru
persoanele peste 18 ani si nu este Incurajat la copiii sub 18 ani. Disfunctiile deviantei. Cele mai multe societati absorb bine devianta fara consecinte serioase. Devianta persistenta poate destructura societatea.
Functiile deviantei:
Functiile deviantei:
- promoveaza conformitatea sociala;
- asigura cresterea coeziunii;
- este un catalizator pentru schimbare.
Durkheim este de parere ca devianta joaca un rol important In mentinere ordinii sociale. El demonstreaza ca, crima este un segment important In cadrul tuturor societatilor deoarece Intareste coeziunea la nivelul grupurilor. Prin existenta grupului consensual ordinea este asigurata. La Durkheim devianta are o dubla functie: pe de o parte asigura unificarea grupului, iar pe de alta parte stabileste granitele Intre ceea ce este acceptat si ceea ce nu este acceptat de societate.
Devianti sunt cei ce violeaza normele comportamentului asteptat. Aceste norme se dezvolta prin interactiune sociala si reprezinta un fel de realitate negociata ce formeaza perceptiile individului si comportamentele. Exista trei factori care formeaza conformitatea pentru noi toti:
1. Intr-o situatie nestructurata noi deformam perceptiile noastre Intr-o oarecare masura ca sa reducem nesiguranta situatiei In care noi nu suntem siguri cum sa actionam;
2. presiunea grupului poate distorsiona judecata, astfel ca fiecare din noi se Indoieste de propria memorie cand altii nu sunt In acord cu noi;
3. fiecare dintre noi poate decide sa fie de acord, chiar daca nu este convins ca sentimentele sau perceptiile sunt incorecte (gresite).
Normele pot fi proscriptive adica ce este interzis (deviatiile sunt mai sever pedepsite) si prescriptive, adica ce este asteptat.
Devianta este masurata prin reactia societala la un act sau stil de viata ce violeaza normele populare sau institutionale. Nu exista acte ce sunt ele Insele rele sau deviante, exista numai comportamente ce sunt definite ca inacceptabile Intr-o cultura data, la o anumita perioada istorica si sub circumstante particulare.
Talcott Parsons distinge patru forme de devianta: doua active si doua pasive. Acestea sunt:
1. agresivitatea - forma activa - In cadrul careia controlul social se va realiza prin „suportare';
2. retragerea - forma pasiva - In cadrul careia controlul social se va realiza ca „permisiune'; 3. Indeplinirea constrangerii - forma activa - In cadrul careia controlul social se va realiza ca ..negare a reciprocitatii'
4. acceptarea constrangerii - forma pasiva - In cadrul careia controlul social se va realiza sub forma „manipularii situatiei'.
Robert King Merton elaboreaza si el o tipologie de adaptare a individului la anomie. Aceasta are ca pun de plecare concordanta dintre scopurile culturale ale indivizilor si mijloacele de realizare a acestora. GEN SI SEX
In trecere de la o situatie la alta ne asumam si lasam deoparte o serie de o parte o serie de roluri. Dar unul din rolurile noastre, implicand expectantele plasate asupra noastra prin faptul de a fi nascuti de sex masculin sau de sex feminin, este diferit. Ne urmareste oriunde mergem. In acest sens, consideram a fi necesare nele precizari conceptuale In legatura cu notiunile de „sex' si „gen'.
Notiunile de „sex' si „gen' au fost gandite ca denumiri alternative pentru acelasi fenomen si frecvent au fost considerate interschimbabile. Am putea considera ca sunt doua notiuni Inrudite, In sensul ca ambele sunt moduri de a clasifica oamenii din punct de vedere fizic, dar nu au Inteles echivalent. Din punct de vedere stiintific, „sex' reprezinta un sistem de clasificare bazat pe diferentele anatomice dintre indivizi. Notiunea de „sex' se refera la caracteristici care sunt biologic determinate si trateaza dimensiunea „mascul' versus „femela'.
Notiunea de „gen' se refera la caracteristicile care sunt puternic determinate de mediu, acele comportamente si caracteristici care sunt afectate de cultura si Invatare, tratand dimensiunile relationate de ..rol masculin'' versus „rol feminin'. Exemplu: capacitatea de a naste copii este o caracteristica legata de sex In timp ce capacitatea de a creste copii este asociata In mod traditional cu genul.
In contrast cu notiunea de „sex' dupa care se clasifica oamenii strict pe baza trasaturilor anatomice si biologice, „genul' clasifica oamenii pe baza caracteristicilor fiziologice, psihologice si socioculturale. Un gen dat unui individ este o functie a identificarii acestuia cu un sex dat si cu adoptarea unui stil de viata adecvat pentru
respectivul sex.
Rolul de gen. Genul este un aspect foarte important al propriei persoane (primul lucru observat la o persoana este daca este barbat sau femeie) fiind fundamental bazat pe diferentele biologice dintre barbat
si femeie.
Rolul de gen reprezinta setul de expectatii, definite de societate, care indica comportamentul adecvat pentru barbat si femeie. Deci, rolul de gen este expresia comportamentelor si atitudinilor care indica gradul de afiliere a unei persoane la masculinitatea sau feminitate.
Rolurile de gen ne plaseaza In structura sociala, stabilind unde si ce suntem In termeni sociali. Acestea stabilesc cadrul In care ne castigam identitatea, ne formulam scopurile si ne desfasuram educatia, In plus, rolurile de gen sunt 9 sursa majora pentru identitatea sociala si pentru inegalitatea sociala (la fel ca rasa. etnia, varsta).
Noi toti suntem nascuti In societati care au linii culturale bine definite pentru comportamentul barbatilor si al femeilor. Dovezile transcultiirale releva faptul ca barbatii si femeile sunt capabili de o mare varietate de comportamente. Variatiile culturale In rolurile de gen ale barbatilor si femeilor indica o fundamentare sociala pentru cele mai multe din aceste diferente. Ca exemplificare putem lua studiul antropologic efectuat de Margaret Mead la nivelul a trei grupuri tribale In Noua Guinee. In doua din aceste grupuri, Mead a gasit foarte putine diferente Intre barbati si femei In functie de modelele psihologice sau comportamentele sociale. In randurile populatiei Arapesh, atat femeile cat si barbatii afiseaza ceea ce am putea considera ca fiind esentialmente trasaturi feminine: sensibilitate, cooperare, absenta agresivitatii. Prin contrast, In randul populatiei Munduguneor, atat femeile cat si barbatii erau In mod tipic insensibili, necooperanti si foarte agresivi, trasaturi pe care cultura noastra le-ar putea defini ca esentialmente masculine. Al treilea grup studiat de Mead, Tchambuli, a facut clara si semnificativa distinctia dintre femei si barbati.
Harold Garfinkel aprecia ca diviziunea oamenilor In doua sexe -masculin si feminin - reprezinta un veritabil fapt de viata care contribuie la orientarea sexuala a indivizilor. Urmatoarele „fapte', stereotipuri, sunt cel mai des folosite si crezute de americani:
1. Exista doua si numai doua genuri - feminin sau masculin;
2. Genul este invariant ( daca esti femeie / barbat, Inseamna ca ai fost Intotdeauna Femeie / barbat si vei fi Intotdeauna femeie / barbat);
3. Organele genitale reprezinta semnul esential al genului;
4. Orice exceptie de la existenta celor doua genuri nu trebuie sa fie luata In serios (asemenea exceptii sunt de fapt glume); 5. Nu exista transferuri de la un gen la altul, exceptand transferurile cu caracter ceremonial (mascaradele);
6. Oricine trebuie sa fie clasificat ca membrul unui gen sau altuia (nu exista cazuri In care unei persoane sa nu-I fie atribuit un anumit gen);
7. Dihotomia masculin / feminin are un caracter „natural' (barbatii si femeile exista indiferent de criteriile oamenilor de stiinta sau ale altora);
8. Apartenenta la un gen sau altul este „naturala' (a fi femeie sau barbat nu depinde de decizia cuiva).
Identificarea unui individ ca femeie sau barbat se bazeaza pe caracteristicile anatomice, evidente si obiective, dar Intregul proces este marcat de elemente nonfizice si nonobiective.
Stereotipurile reprezinta convingeri cognitive care asociaza grupuri de persoane cu anumite tipuri de caracteristici, cu anumite trasaturi. Stereotipurile, definite ca un set structurat de credinte despre atributele personale ale unui gen de persoane, ne fac sa credem ca un individ dat poseda anumite caracteristici deoarece el sau ea este
membru al unui grup.
In general, considerand diferentele dintre cele doua, ne punem probleme In ce moduri variaza comportamentele de rol. Pentru rolurile de gen, oamenii nu numai ca detin expectatii diferite relativ la comportamentul de rol, dar si atribuie trasaturi diferite oamenilor ce se Incadreaza In roluri masculine sau feminine. De exemplu, credinta ca fetele sunt ..dulci' si ..blande'' si barbatii sunt In mod caracteristic „duri'' si ..agresivi', reprezinta un element cheie al stereotipurilor detinute vis-a-vis de cele doua genuri. Stereotipurile despre roluri de gen produc sexism, reprezentand atitudini si comportamente negative orientate Inspre o persoana, avand la baza sexul respectivei persoane. Societatea detine stereotipuri bine definite despre barbati si femei, acestea fiind determinante indiferent de varsta, status economic, social si educational.
Barbatii sunt considerati In general mai agresivi, mai stapani pe sine, mai reci, mai ambitiosi si competitivi, mai obiectivi si rationali, mai independenti si mai dominanti, Inclinati spre matematica si stiintele tari.
Femeile sunt considerate In general mai tandre, mai emotionale si sensibile la sentimentele celor din jur, mai grijulii si mai putin competitive, mai religioase, mult mai interesate de felul cum arata, mai vorbarete si mai dependente, cu Inclinatii Inspre arta si literatura.
Stereotipiile pentru barbati au In centru tendintele de agresivitate, dominanta, ratiune, initiativa, pe cand stereotipiile pentru femei au In centrii tendintele de dependenta, grija fata de altii, nevoile expresive (emotii, tendinta de a comunica si Impartasi sentimente).
La nivelul societatii exista un consens accentuat In a considera barbatii si femeile In conformitate cu tipurile stereotipice prezentate mai sus. In functie de conditiile socioeconomice, de gradul de scolarizare si deschidere intelectuala, respectivele stereotipuri sunt mai blande sau mai dure si se transpun cu mai mare sau mai mica acuratete In conduite practice, dar ele functioneaza ca un fundal epistemic si evaluativ In relatiile dintre sexe.
Un element comun al stereotipiilor de gen se refera la marimea fizica. Deoarece barbatii In general sunt mai Inalti si mai puternici, ei sunt considerati a fi fizic superiori. Kohiberg (1966) afirma faptul ca, copii Incep sa diferentieze indivizii In functie de Inaltime si de forta, mai tarziu adaugand diferenta de putere.
„Pare deci veridic ca stereotipurile copiilor asupra dominantei sau a puterii masculine sa se dezvolte plecand de la stereotipuri In termeni corporali, referitoare la Inaltime, In termeni de varsta si de competenta. Copiii ar admite mai Intai ca tatii sunt mai mari decat mamele, apoi ca sunt mai destepti ca ele si pe urma ca sunt mai puternici sau ca sunt capii familiei' (Kohiberg). Dar, pentru a combate acest stereotip, vin dovezile ce pot fi gasite In modelele nasterii si mortii, care ne pot arata ca femeile nu sunt biologic inferioare barbatilor: cercetatorii au demonstrat ca embrionii masculini sunt mai predispusi unui avort spontan decat embrionii feminini, iar indivizii masculini sunt mai dispusi la a Inceta din viata In primul an decat indivizii femele.
O alta componenta a stereotipurilor de gen se refera la trasaturile intelectuale si emotionale. Conform unei credinte comune, femeile si barbatii vad lumea si raspund la stimuli exteriori In moduri diferite. Femeile sunt considerate a fi mai emotionale si artistice, pe cand barbatii sunt vazuti cu mult mai rationali si pragmatici. In cele mai multe culturi si societati, stereotipizarile de sex sunt foarte pronuntate si. cu extrem de putine exceptii, ele sunt In final pozitive In favoarea barbatului si mai putin pozitive pentru femeie. In acest sens putem exemplifica cu un experiment efectuat de Inge Broverman In 1970 In urma caruia a rezultat o asociere predominant pozitiva Intre „barbat' si „dezirabil' si o asociere negativa Intre „femeie' si „dezirabila'.
Aceeasi cercetatoare, Intr-un binecunoscut studiu al conceptiei culturale a rolurilor de gen masculin si feminin, a obtinut trasaturi stereotipice ale rolurilor de gen. Acestea s-au structurat In jurul a doi factori de granita competenta (etichetata „instrumentalitate') si caldura emotionala si expresia sentimentelor (etichetata „caldura -expresivitate'). Se poate observa ca aceste stereotipuri reflecta distributia traditionala a barbatului In rolul „celui care castiga paine' si a femeii In rolurile casnice. Istoriceste stereotipurile au actionat In dezavantajul femeilor. In secolele trecute, fetele erau considerate necorespunzatoare pentru educatie. Chiar filozoful J.J. Rousseau considera ca fetele erau dispuse natural cresterii copiilor si sarcinilor casnice si cu siguranta nu comertului, stiintei si industriei.
Stereotipurile rolurilor de gen au efecte la nivelul perceptiilor si expectatiilor indivizilor fata de barbati si femei. Copiii Isi arata preferinta pentru activitati stereotipizate In functie de gen si jucarii la varsta de 2-3 ani. Astfel, copiii nu numai ca Isi dezvolta atitudini stereotipe Inspre prestarea de activitati la varste fragede, dar, de asemenea, achizitioneaza idei clare despre ceea ce este „munca unui barbat' si despre ceea ce este „munca pentru femei'. Diferentele importante raman In ocupatiile considerate adecvate pentru barbati si femei, iar membrii fiecarui gen aspira la un mai mare succes daca detin o profesie vazuta ca adecvata pentru fiecare gen In parte.
Stereotipurile de gen par mai adecvate pentru barbati decat pentru femei deoarece societatea considera competenta la un nivel mai ridicat decat caldura si expresivitatea. Aceste stereotipuri reflecta perceptiile oamenilor si nu realitatea lumii. Dar, deoarece oamenii actioneaza adesea conform expectatiilor lor, stereotipurile de gen pot conduce la consecinta unui comportament mai favorabil fata de barbati decat fata de femei.
Efecte ale stereotipurilor de gen
Un aspect al stereotipurilor de gen rezida In faptul ca indivizii considera ca exista locuri de munca pentru barbati si locuri de munca pentru femei. Daca se considera ca barbatii si femeile difera In trasaturile lor de personalitate si daca se considera ca anumite trasaturi sunt dezirabile Intr-o angajare pentru un anumit loc de munca, atunci este rational sa se prefere un gen fata de celalalt pentru respectivul loc de munca. In conditiile In care nu exista informatii despre personalitatea solicitantilor. Astfel, genul poate juca un rol ..rational' In deciziile de angajare daca el serveste ia informarea populatiei In ceea ce priveste trasaturile de personalitate ale candidatilor.
Dovezile experimentale sugereaza ca stereotipiile de gen au efecte rationale dar si irationale In deciziile de angajare. Acest efect este rational Intrucat oamenii considera anumite trasaturi asociate cu genul deci, In consecinta, considera ca un anumit gen este „mai adecvat' pentru o anumita ocupatie.
Unul din modurile In care stereotipiile de gen afecteaza perceptia noastra vizavi de barbati si femei este In functie de trasaturile pe care le presupunem ca le detin barbatii si femeile. Dar dovezile sugereaza ca asemenea impresii pot fi modificate de informatii deduse din comportament, deci pot exista moduri diferite In care stereotipurile afecteaza perceptia. Un cercetator american, David Buss, a demonstrat ca oamenii evalueaza acelasi comportament In mod diferit, In functie de genul persoanei care Il manifesta.
Am putea concluziona cu faptul ca aceste conceptii despre barbati si femei si rolurile lor adecvate pot avea efecte puternice asupra comportamentului, In special In interrelationarea barbat - femeie.
Un alt aspect al stereotipiilor de gen poate fi gasit la nivelul diviziunii muncii. Alfred Adler afirma ca diviziunea muncii este un factor absolut necesar pentru mentinerea societatii omenesti, valoarea unui om fiind data de felul In care Isi onoreaza locul atribuit de societate In diviziunea muncii. Diviziunea muncii este transmisa si prin situatia celor doua sexe. pe parcursul evolutiei umane aceasta configurandu-se In asa fel Incat femeia a preluat o parte din acele activitati pe care de obicei le efectuau si barbatii. Astfel. Adler conchide ca ..dat fiind faptul ca civilizatia s-a dezvoltat In directia aspiratiei catre putere, diviziunea muncii a fost orientata pe cai specifice, facand ca societatea omeneasca sa se caracterizeze prin importanta preponderenta acordata barbatului'. In consecinta, dainuie o permanenta aspiratie la superioritate a barbatilor fata de femei si, In mod corespunzator, o permanenta nemultumire a femeii fata de privilegiile barbatilor. Autorul constata la momentul respectiv ca educatia practicata In familie era axata pe aspiratia catre putere si pe Inclinatia de a pretui privilegiile masculine si de a le promova, In acest mod copiii ajungand la ideea superioritatii tatalui: „barbatul, tatal, Inca de copil, a crescut cu convingerea ca In calitate de barbat are de jucat un rol mai Insemnat si, In virtutea acestei convingeri, el simte ca un fel de datorie, conform careia, la Intrebarile puse de viata si societate va raspunde Intotdeauna In favoarea privilegiilor masculine'. Astfel. dezvoltarea psihica a baiatului capata un rol masculin: ceea ce, In aspiratia sa catre putere, el poate percepe drept tel demn de a fi urmarit, constituie, aproape fara exceptie, Insusiri si atitudini masculine. Dar, „distinctia Intre trasaturile de caracter masculine si feminine nu este Indreptatita'. Pe masura ce copilul creste, sublinierea masculinitatii sale devine pentru el aproape o datorie, ambitia, setea sa de putere si superioritatea se asociaza total, devin de-a dreptul identice cu datoria de masculinitate. Ce se Intelege prin „barbatesc'? Urmatoarele stereotipuri identice pot fi definitorii: purul egoism, ceea ce satisface amorul propriu, ca si superioritatea fata de ceilalti. Intaietatea, toate acestea In contextul unor impresionante trasaturi de caracter active, cum sunt darzenia, curajul, mandria, simtul invincibilitatii, accesul la functii, ranguri sociale si titluri, predilectia de a se cali Impotriva emotiilor „feminine' s.a.m.d.
Prejudecata, cu privire la inferioritatea a tot ce este feminin conduce la o bipolaritate notionala specifica, manifestata In obisnuinta de a identifica pur si simplu In notiunea de masculin ceea ce este „valoros - viguros -biruitor' iar In notiunea de feminin ceea ce este „supunere - servilitate - subordonare'. „Aceasta conceptie s-a implantat atat de adanc In gandirea umana Incat, In societatea noastra, tot ceea ce este excelent are o coloratura masculina, pe cand ceea ce este mai putin valoros si demn de respins este considerat feminin' (Adler)
Acest stereotip al inferioritatii feminine poate conduce la o perturbare In dezvoltarea psihica a femeii, avand drept consecinta o insatisfactie aproape generala fata de rolul de femeie.
Teoria rolurilor sociale a stereotipurilor de gen
Conform teoriei rolurilor sociale a lui Alice Eagly (1987) diferentele de gen sunt urmarite de rolurile sociale contrastante ocupate de barbati si femei.
Sunt implicate trei etape: 1. Printr-o combinatie de factori biologici si sociali, In timp, In cadrul diferitelor activitati, a reiesit o diviziune a muncii Intre cele doua sexe Barbatii sunt mai predispusi sa urmeze cariere In constructii sau afaceri;
• Femeile sunt mai predispuse sa aiba grija de copii si sa lucreze cu jumatate de norma In locuri de munca cu un status mai scazut;
2. Din moment ce oamenii se comporta In moduri ce se potrivesc rolurilor lor, barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa stapaneasca putere fizica, intelectuala si economica;
3. Aceste diferente comportamentale furnizeaza o baza continua pentru perceptia sociala, determinandu-ne sa percepem barbatii ca dominanti „prin natura' si femeile domestice „prin natura', cand. de fapt, barbatii sunt dominanti si femeile sunt domestice potrivit cu rolurile pe care trebuie sa le joace.
Pe scurt, stereotipurile de gen sunt formate, desi adesea sunt confundate cu inegala distributie a barbatilor si femeilor In rolurile sociale diferite, (vezi figura de mai jos) In conformitate cu teoria ridurilor sociale, stereotipurile barbat -dominant si femeie - subordonat persista deoarece barbatii tind sa ocupe pozitii cu un status mai Inalt la nivelul societatii. Diviziunea
muncii, produs a! unei varietati de factori, determina barbatii si femeile sa se comporte In moduri diferite care sunt adecvate rolurilor sociale. Dar, oamenii nu atribuie diferentele comportamentale acestor roluri ci le atribuie genului.
Daca consideram corecta teoria lui Eagly, atunci putem spune ca diferentele percepute Intre barbat si femeie se bazeaza pe diferentele reale de comportament, presupus In mod gresit ca avand originea la nivelul genului si nu la nivelul rolurilor sociale. Am putea conchide ca rolurile sociale si nu genul, au dat nastere acestor perceptii stereotipice. SOCIALIZAREA
Nu este corect sa afirmam» ca atunci cand ne nastem ne nastem oameni; noi devenim oameni numai In urma procesului de interactiune cu alti oameni. Umanitatea noastra este un produs social care rezulta In urma socializarii. Socializarea este un proces de interactiune sociala cu ajutorul caruia dobandim cunostinte, atitudini, valori si comportamente esentiale pentru viata In societate. Prin socializare un organism biologic este transformat Intr-o fiinta sociala capabila sa actioneze Impreuna cu ceilalti.
Am vazut asadar ca atunci cand ne nastem nu suntem capabili sa desfasuram comportamente pe care le desfasuram dupa cativa ani de viata. Totusi ne nastem cu unele abilitati pe care le putem dezvolta pe parcurs, ceea ce Inseamna ca personalitatea unui individ este un rezultat al interactiunii dintre ereditate si mediu. Nu se stie cat este ereditate si cat este mediu, cert este ca acestea doua nu pot fi separate. Fiinta umana este capabila de a crea cultura si de a se folosi de aceasta, ea creeaza, distruge sau transforma lumea prin activitatile sale iar consecintele acestor activitati se rasfrang si asupra ei. Exista o interactiune stransa Intre ..noi'' si mediu, fundamentata pe inteligenta, cunoastere si cultura.
Din perspectiva microsociologica. socializarea ne ajuta sa descoperim cum trebuie sa ne comportam ..corect'' si ce sa asteptam din partea celorlalti daca urmam normele si valorile impuse de societate. Din perspectiva macrosociologica asigura continuitatea culturii si a societatii. Socializarea afecteaza toate aspectele culturale ale unei societati si contribuie de asemenea la formarea imaginii de sine a fiecarui individ. In sprijinul acestui proces vine atat ereditatea cat si mediul ca factori inseparabili pentru dezvoltarea umana.
Procesul de socializare se desfasoara pe tot parcursul vietii unui individ. Chiar si atunci cand devine adult o persoana va trece printr-o serie de stadii de dezvoltare. Psihologul american, Daniel Levinson a identificat trei perioade majore de tranzitie de-a lungul vietii unui barbat iar una dintre ele Incepe la 40 de ani si se numeste „criza de la mijlocul vietii' (midlife crisis). In aceasta perioada barbatii realizeaza ca nu au atins multe din scopurile propuse si le-a mai ramas putin timp sa o faca ceea ce le provoaca o adevarata criza si-i determina sa-si reconsidere sistemul de valori, sa-si reconstruiasca conduita.
Tipuri de socializare
In primii ani de viata Invatam elementele de baza pentru viata In societate adica: limbaj, norme, valori si credinte. Acest proces de Invatare este cunoscut sub numele de socializare primara. Aceasta este urmata de socializarea secundara In cadrul careia se face o sinteza a elementelor Invatate si se adauga altele noi. James Vander Zanden afirma ca socializarea secundara este orientata spre realism si nu spre idealism. Astfel copiii sunt Invatati sa fie cinstiti si sa nu minta. Mai tarziu ei Invata ca a spune ..mici minciuni nevinovate' este comportamentul potrivit.
Pregatirea pentru viata de adult Incepe cu socializarea anticipativa In timpul copilariei si adolescentei si continua atata timp cat noi ne pregatim pentru noi responsabilitati. Socializarea anticipativa se refera la procesul de socializare In care o persoana se pregateste pentru o viitoare pozitie, ocupatie si relatie sociala. Ea desemneaza „asimilarea acelor norme, valori si modele de comportament care faciliteaza adaptarea sau integrarea Intr-un cadru institutional sau organizational viitor'. Ca interes manifest pentru o profesie, socializarea anticipativa apare la tineri ca urmare a influentei mediului social In care traiesc (parinti, rude), a propagandei pe care institutia respectiva o face pentru recrutarea de noi membri sau datorita impactului pe care simbolurile de status ale profesiei le au asupra tinerilor. Uneori socializarea anticipativa poate conduce In plan personal la situatii de conflict valoric si normativ. Tinerii care se confrunta cu acest fenomen, mai devreme sau mai tarziu, parasesc profesia.
Cu unele ocazii, cand ne asumam noi pozitii sociale sau ocupationale, ne vedem nevoiti sa Invatam unele lucruri noi. Avem de a face In aceasta situati cu resocializarea care se refera la procesul de Invatare a unor modele de comportament necesare pentru o noua pozitie sau un nou rol. Legat de resocializare, Erving Goffman a introdus conceptul de institutie totala cu referire la institutiile ca Inchisoarea, armata, spitalele de boli mintale si manastirile In care toate aspectele vietii unei persoane se afla sub controlul unei singure autoritati. Termenul de institutie totala se refera la orice grup sau organizatie care are aproape controlul total si continuu asupra individului si care Incearca sa stearga efectele socializarii anterioare a acestuia si sa-i inculce un set nou de valori, obiceiuri si credinte. (Goffman) In cadrul acestor institutii individualitatea unei persoane este de cele mai multe ori pierduta.
Agentii socializarii
Procesul de socializare implica diferite forte sociale care influenteaza viata individului si Ii modifica imaginea de sine. Acestea Il transforma pe individ In fiinta umana si Il pregatesc pentru viata In mediul social. Familia este cel mai important agent al socializarii caruia i se alatura alti cinci: scoala, grupul de prieteni (peer group), mass-media, locul de munca si statul.
Familia. Este institutia In cadrul careia are loc socializarea primara, ea este intermediarul Intre societate si copil. Procesul de Invatare Incepe la scurt timp de la nastere iar membrii familiei reprezinta o parte importanta a mediului social al noului nascut. Acum, copiii sunt pregatiti pentru a deveni membrii unei societati organizate. Parintii cauta sa ajute copiii sa devina adolescenti competenti si adulti capabili, adica sa-i socializeze In normele si valorile familiei si societatii. In familie Incepe procesul de dezvoltare al sinelui si tot In familie sunt internalizate elementele legate de rolurile de gen. Astfel baietii sunt Invatati sa devina ..masculini' iar fetele „feminine'. Tot din familie sunt preluate modelele legate de comportamentul de sot / sotie.
mama / tata.
Margaret Mead sustine ca In societatile cu schimbari sociale
rapide are loc si o socializare inversa prin care copiii influenteaza
anumite comportamente ale parintilor si chiar Ii Invata anumite lucruri.
De exemplu foarte multi copii Isi Invata parinti cum sa foloseasca un
computer.
Scoala. Ca si familia, scoala are un rol important In socializarea copilului. Scoala Indeplineste functia de a face cunoscute si de a impune valorile si atitudinile acceptate si asteptate de societate. Si In scoala sunt accentuate diferentele implicate de rolurile de gen ceea ce face ca baietii sa fie Incurajati In mod vizibil mai mult decat fetele In urmarea unei cariere. Cert este ca In toate culturile scoala este un puternic agent de socializare a copiilor, si nu numai, care ajuta la pastrarea si continuitatea specificului culturii respective. In societatile industriale moderne rolul scolii este si mai important deoarece cunoasterea stiintifica si specializarea tehnica au atins un nivel Inalt de complexitate astfel Incat ele nu pot fi realizate decat In medii specifice si de catre agenti specializati.
Grupul de prieteni (peer group). Pe masura ce copiii cresc, familia devine mai putin importanta In dezvoltarea lor sociala. Ei se vor alatura copiilor de aproximativ aceeasi varsta si chiar acelasi status social, lucru care-I ajuta sa castige un anumit grad de independenta fata de parinti. Grupul Il poate Incuraja pe un membru al sau sa respecte valorile societatii sau din contra sa le Incalce. Tanarul simte nevoia de a fi independent si acest lucru Il gaseste In grupul sau de prieteni. Grupul Ii ofera oportunitatea sa coopereze cu altii Intr-un anumit cadru social. Presiunea grupului este foarte puternica pe durata adolescentei si se manifesta In domenii ca: Imbracaminte, vorbire, distractii preferate etc. Neconformarea tinerilor la aceste atitudini si comportamente atrage ridiculizarea si chiar excluderea din grup. Cel mai adesea subculturile grupurilor sunt In contradictie cu acelea ale parintilor si ale scolii de unde numeroasele conflicte care apar Intre generatii.
Mass-Media. In ultimii 75 de ani radioul si televiziunea au devenit agenti importanti ai socializarii. Multi parinti recunosc ca televizorul a devenit „prietenul de joaca' favorit al copiilor. Studiile facute In America arata ca un copil petrece, In medie, trei ore pe zi In fata televizorului. De asemenea, s-a constata ca urmarirea emisiunilor de televiziune este preocuparea care le ocupa cel mai mult timp tinerilor. Din toate acestea reiese rolul major al televiziunii In socializare. Aceasta a atras Insa o serie de critici deoarece televizorul creste gradul de pasivitate In detrimentul formelor mai complexe de Invatare cum ar fi cititul. De asemenea s-a cazut de acord ca tinerii sunt expusi In mare masura la acte de violenta prin intermediul televiziunii. Si televiziunea este cea care evidentiaza diferentele de rol. Baietii sunt prezentati mai agresivi, mai rationali si mai activi decat fetele. De asemenea preocuparile baietilor sunt total diferite de a le fetelor. Dincolo de aceste elemente negative, televiziunea are o contributie pozitiva la informare tinerilor despre culturi si moduri de viata necunoscute si poate Intari sentimentul identitatii nationale la nivelul unei societati. Mai nou se observa ca o importanta In socializarea tinerilor o au si diferite genuri de muzica cu un continut aparte (rock, manele s.a.) ceea ce a determinat nasterea unor controverse la acest nivel si un sentiment de Ingrijorare. Toate aceste forme de petrecere a timpului au devenit un puternic agent de socializare pentru foarte multi tineri din Intreaga lume.
Locul de munca. Un aspect fundamental al socializarii Il constituie socializarea profesionala, adica socializarea In cadrul unei ocupatii. Inca din timpul copilariei, prin observarea celor din jur, copiii Isi creioneaza tipul de profesie pe care vor sa o urmeze. Socializarea la locul de munca Incepe cu angajarea, patrunderea In acel sistem. Inca de la interviul pentru angajare solicitantii primesc informatii despre toate aspectele legate de munca pe care urmeaza sa o faca. Odata intrati In sistem angajatii trebuie sa adopte anumite modele de comportament si sa lucreze la un nivel de eficienta ridicat. Cei care nu respecta sistemul de reguli care functioneaza In interiorul organizatiei respective sunt exclusi. Prin socializarea angajatilor sai o organizatie Isi asigura ordinea, continuitatea si eficienta.
Statul. In zilele noastre statul joaca un rol important In viata unui individ. Daca familiile traditionale acordau In totalitate sprijinul membrilor sai, astazi functia de protectie este transmisa unor agentii exterioare ca: spitale, clinici de boli mintale, companii de asigurare, multe din ele coordonate de guvern. Statul se implica tot mai mult In \iata individului prin reinstituirea ..riturilor de trecere' din vechile societati sub forma unor reglementari referitoare la varsta la care o persoana poate conduce o masina, poate consuma alcool, poate vota, se poate casatori fara acordul parintilor s.a. Desigur aceste reglementari nu sunt foarte stricte (multi tineri care au 21 de ani nu voteaza), dar ele evidentiaza implicarea statului In procesul de socializare prin adoptarea unor comportamente la o anumita varsta.. CULTURA
Semnificatia culturii
Cultura se refera la mostenirea sociala a unui popor - modelele Invatate de a gandi, simti si actiona care caracterizeaza o populatie sau o societate, cuprinzand expresia acestor modele In lucruri. Cultura este formata din cultura nonmateriala - creatii abstracte ca valorile, credintele, simbolurile, normele, obiceiurile si cultura materiala creatii sau obiecte fizice precum oale de lut, computere, monezi, altare s.a. Cultura reflecta atat ideile pe care le Impartasim cat si tot ceea ce cream.
Cultura este necesara pentru umanitatea noastra. Ea ne furnizeaza un fel de model legat de viata In societate. De unde stim ce fel de conduita sa adoptam la scoala, la biserica, sau la magazin; la o petrecere de Craciun, la o mormantare; sau fata de o persoana care Iti zambeste. se uita urat sau te Injura? Cultura ne furnizeaza raspunsuri clare, standardizate - formule sau „retete' - pentru a ne descurca In toate aceste situatii. Nu Intamplator, daca cunoastem cultura unei persoane, putem Intelege si chiar prezice comportamentul acestei persoane.
Nu devenim constienti de existenta culturii noastre decat In momentul cand intram In contact cu o alta cultura diferita. Acest lucru Il spune Ralph Linton care observa ca ultimul lucru pe care este posibil sa-1 descopere o fiinta oceanica este apa. Creatura va deveni constienta de existenta apei numai In momentul cand, printr-un accident, va ajunge la suprafata oceanului si va intra In contact cu aerul.
Nu trebuie sa confundam termenul de „cultura'' cu cel de „societate'. Societatea este un grup de oameni care ocupa acelasi teritoriu si participa la o cultura comuna. Cultura are de-a face cu obiceiurile oamenilor iar societatea cu oamenii care practica acele obiceiuri. Cultura ne furnizeaza schema care ne permite sa ne interpretam experienta si sa ne ghidam actiunile. Cultura este o adaptare a omului la mediu, ceea ce el face si dezvolta In fiecare zi. Modelele culturale exista doar pentru ca actionam fata de anumiti oameni, evenimente sau obiecte In moduri repetate. Cultura si societatea nu sunt produse ce nu pot fi schimbate deoarece creatiile umane le pot modifica. In acest context, sociologia reprezinta o oglinda gigantica a omenirii si le permite oamenilor sa se priveasca pe ei Insisi (Kluckhoin, 1960).
Elementele culturii
Simbolurile. Simbolul este ceva ce Inlocuieste altceva. Simbolurile ne ajuta sa reprezentam obiecte, evenimente si oameni altora cat si noua Insine. Nu putem comunica cu ceilalti si nu ne putem Intelege In lipsa simbolurilor. Sa ne gandim numai la cuvantul „computer'; este un simbol care Inlocuieste un obiect fizic. El devine un vehicul al comunicarii pentru ca o comunitate de oameni a cazut de acord ca simbolul si obiectul sunt legate. Simbolurile capata mai multe forme. De exemplu gesturile -pozitiile corpurile sau miscarile cu semnificatie sociala difera de la o societate la alta. Oamenii sunt fiinte care-si duc viata Intr-un mediu simbolic. Nici o alta fiinta nu are capacitatea oamenilor de a crea, manipula si folosi simbolurile pentru a-si modela comportamentele si a le influenta pe ale altora. Daca exista si alte fiinte care pot comunica prin gesturi, sunete, atingeri, In mare masura semnificatiile acestor semnale sunt programate genetic.
Limbajul. Cel mai important set de simboluri pe care Il detinem este limbajul. Limbajul este un sistem structurat social de sunete -cuvinte si propozitii - cu semnificatii specifice si arbitrarii. Limbajul este probabil cea mai distinctiva si complexa realizare a noastra ca fiinte umane. Cu ajutorul limbajului ne exprimam dorintele si tot el ne permite sa cream cultura si sa o transmitem generatiilor viitoare
Benjamin Lee Whorf a elaborat ipoteza relativitatii lingvistice conform careia limbajul este cel care modeleaza o cultura. De vreme ce oamenii cunosc lumea doar prin intermediul limbajului, limbajul precede gandirea. Astfel, cuvintele si gramatica unei limbi modeleaza realitatea. Aceeasi ipoteza sustine de asemenea ca limbajul nu este „dat', el este „construit' de oameni. Cand ei au nevoie de noi concepte, le construiesc. Diferentele In limbaj determina diferente In
cultura.
Normele. Toate societatile au moduri de a Incuraja ceea ce este considerat a fi un comportament potrivit si de a descuraja si pedepsi comportamentele considerate nepotrivite. Normele sunt reguli sociale sau principii care specifica ce comportament este potrivit sau nu In anumite situatii date. Pentru ca o norma sa fie semnificativa trebuie ca ea sa fie recunoscuta si Inteleasa.
Tipuri de norme
1. Norme formale - sunt norme scrise care implica reguli stricte de a-i pedepsi pe cei care le Incalca. Normele cu un grad Inalt de formalizare devin legi. Din punct de vedere politic, legile reprezinta un set de reguli, facute de guvern pentru societate, interpretate de tribunal si sustinute de puterea statului. Norme formale sunt considerate, de asemenea, si regulile unui joc sau cele care reglementeaza relatia dintre profesor si student, de exemplu.
2. Norme informale - sunt reguli Intelese dar nu sunt Inregistrate In scris. Astfel de norme sunt normele legate de vestimentatia adecvata In anumite situatii. Cei care Incalca aceste reguli sunt sanctionati de societate prin atitudinile pe care ceilalti le adopta fata de ei.
Valorile. Fiecare individ Isi dezvolta ambitiile si scopurile sale personale, totusi fiecare cultura furnizeaza un set general de obiective membrilor sai. Valorile sunt acele conceptii colective despre ceea ce este considerat bine, dorit si corect - sau rau, nedorit si incorect - Intr-o cultura. Valorile influenteaza comportamentul oamenilor si servesc drept criteriu de evaluare pentru actiunile celorlalti. De regula exista o stransa legatura Intre normele, valorile si sanctiunile unei culturi. De exemplu, daca o cultura considera institutia casatoriei ca fiind o valoare, exista norme (si sanctiuni) care interzic adulterul. De asemenea, daca proprietatea privata este o valoare de baza Intr-o cultura, In mod cert exista legi care pedepsesc jaful si vandalismul.
Valorile unei culturi se pot schimba de-a lungul anilor. Scopurile oamenilor se schimba de la o generatie la alta. Daca acum doua decenii corectitudinea reprezenta o valoare, iar oamenii aveau drept scop sa fie corecti, acum principalul obiectiv este sa castige bani indiferent de mijloace. Ca si celelalte aspecte ale culturii - limbajul si normele -valorile unei natiuni nu sunt In mod necesar fixe. Ceea ce este important de subliniat este ca sistemul de valori difera de la o cultura la alta. In Noua Guinee, ceea ce populatia din SUA ar considera a ti proprietate privata, este proprietate comuna. Oameni diferiti detin diferite drepturi pe acelasi teren. Nu exista nici un „stapan' In sensul cunoscut de noi; o persoana poate detine drepturile ceremoniale, altul dreptul de pescuit, altul dreptul de vanatoare. In 1983 tineri din satele acelei tari au fost omorati dupa ce au facut afaceri de export folosindu-se de profitul personal. Acesti tineri erau vazuti ca fiind prea egoisti necontribuind la binele comun. Acest exemplu evidentiaza ca ceea ce Intr-o societate reprezinta o valoare - a avea un standard financiar ridicat - poate duce la moarte Intr-o alta cultura.
Concepte de baza
Subcultura. Chiar daca suntem membri ale aceleiasi societati, aceasta nu Inseamna ca toti ne comportam In acelasi fel. Exista segmente de populatie care dezvolta modele comportamentale diferite de cele ale societatii dominante. Batranii care traiesc In casele de batrani, studentii, angajatii unui circ sunt exemple de ceea ce sociologii numesc subculturi. Acestia participa la cultura dominanta, dar In acelasi timp dezvolta forme de comportament unice si distincte. O subcultura poate fi gandita ca o cultura care exista In interiorul unei culturi mai largi, dominante. Existenta unui numar mare de subculturi este caracteristica societatilor complexe cum ar fi aceea a Statelor Unite. Subculturile pot avea ca baza de formare varsta: tineri, batrani; regiunea: ardeleni, moldoveni; mostenirea etnica: unguri, sasi; sau credinte: un grup de militanti politici.
Contracultura. Anumite subculturi provoaca normele centrale si valorile culturii dominante.
Contracultura. Anumite subculturi provoaca normele centrale si valorile culturii dominante. Acestea au fost numite contraculturi (countercultures) si reprezinta acele subculturi care resping normele si valorile societatii si adopta moduri de viata alternative. Contraculturile sunt specifice tinerilor, In primul rand, carora le este mult mai usor sa adopte alte modele de comportament decat cele recunoscute de societate. Exemple de contraculturi pot fi grupurile de delincventi, grupurile de revolutionari, cultele satanice s.a.
Socul cultural este sentimentul de surprindere si dezorientare care apare In momentul In care oamenii intra In contact cu practici culturale total diferite de ale lor. Un exemplu elocvent In acest sens este al unei persoane care soseste dintr-un colt al Indiei Intr-un oras canadian si aici Intalneste diverse obiecte ca aspiratorul, telefonul, televizorul. Tot despre soc cultural este vorba si atunci cand un turist american care doreste sa cineze Intr-o anumita zona din China, afla ca specialitatea
locala este carnea de caine.
Etnocentrismul este tendinta de a considera o cultura sau un mod
de viata superioara altor culturi sau moduri de viata. O persoana
etnocentrista vede cultura In care traieste ca pe o cultura normala, iar
celelalte culturi ca deviatii de la ceea ce este normal.
Intarziere culturala (cultural lag). Aceasta idee a fost dezvoltata
de W. F. Ogburn (1950) ca raspuns la determinismul economic In care
fenomenele culturale, politice si sociale se schimba In acelasi timp cu schimbarile survenite In economie. Totusi.schimbarile In cultura nu sunt Intotdeauna concomitente cu cele din economie. Intarzierea culturala apare atunci cand doua sau mai multe variabile sociale, odata aflate Intr-o forma de acord sau adaptare reciproca, devin disparate si neadaptate datorita diferentelor aparute In rata de dezvoltare (una M dezvolta mai rapid decat cealalta). De exemplu, schimbarile economice care au determinat diviziunea muncii In familie nu au fost Insotite si de o schimbare In mentalitatea conform careia „locul unei femei este
acasa'.
Relativismul cultural. Este o metoda prin care societati sau culturi diferite sunt analizate obiectiv fara implicarea valorilor altei culturi. Un mijloc de a atinge acest scop este sa descrii practicile unei societati din punctul de vedere al membrilor acesteia.
Aculturatia. Acest termen este folosit pentru a descrie procesele si contactele care au loc Intre doua culturi ca si rezultatele acestor contacte. Ca proces de contact dintre culturi, aculturatia se refera atat la interactiunea sociala directa, cat si la expunerea la alte culturi prin mass media. Ca rezultat al acestui contact, aculturatia se refera la asimilarea de catre un grup a culturii altui grup care modifica cultura existenta si astfel schimba identitatea grupului. SCHIMBAREA SOCIALA: SCHIMBARE A STRUCTURII SOCIALE
Procesul revolutionar Inceput In decembrie 1989 In societatea romaneasca a determinat si determina schimbari sociale importante In toate subsistemele sistemului social global. Constructia si reconstructia noii societati, rationalizarea ei (In sensul lui Max Weber), implica o analiza profunda a structurilor sociale aflate Intr-un proces de tranzitie. Procesul deosebit de complex al destructurarii si restructurarii In consens cu noile cerinte functionale, ca si dinamica extraordinari I socialului Ingreuneaza analiza stiintifica, dar nu o face imposibila
Procesul schimbarii sociale are In vedere impunerea si inculcarea unui nou set de valori compatibil cu noile realitati sociale care raspunda In mod adecvat cerintei functionale finale, ca si cerinitelor functionale laterale. In functie de acest set de valori vom asista la elaborarea unor noi modele culturale, la structurarea unor noi atitudini si comportamente, a unui nou sistem normativ, la elaborarea unor noi ideologii de grup. Introducerea mecanismelor de piata va implica nu doar o noua ordine economica ci si o noua ordine sociala si simbolica.
Ca urmare a unei puternice transparente s-au reliefat multiple motivatii, interese si aspiratii. Toate acestea ca si multe altele au modificat sensibil relatiile sociale si au contribuit la identificarea directiilor de constituire a noilor structuri sociale.
„Prin schimbare sociala - afirma Morris Ginsberg - eu Inteleg o schimbare In structura societatii.'32 Si tot Ginsberg afirma In continuare ca termenul de schimbare sociala include de asemenea schimbarile In atitudini sau credinte care joaca un rol important In sustinerea institutiilor si care se schimba odata cu acestea.
Trecerea la economia de piata duce la schimbari importante In pozitiile sociale ale indivizilor. Cu alte cuvinte asistam la o modificare a statusurilor concomitent cu o stratificare puternica a societatii. Daca In teoria marxista ordinea economica prima, In teoria weberiana importanta este ordinea sociala, care cere o analiza a modului In care prestigiul este distribuit Intre diferitele grupuri ale societatii. Iar prestigiul se leaga tocmai de sistemul de valori pe care societatea Il promoveaza si In legatura cu care prestigiul este acordat.
Schimbarea sociala modifica identitatea grupurilor sociale, acestea definindu-si identitatea In raport de sistemul axiologic. Asistam totodata la redefinirea pozitiilor grupurilor sociale. Daca In teoria marxista nu existau decat doua clase, intelectualii fiind considerati doar o patura sociala, realitatea acestei schimbari sociale arata rolul fundamental pe care Il ocupa intelectualii In acest proces. De altfel o serie de studii releva pozitia dominanta a intelectualilor In democratizarea societatilor. 'Poate ca niciodata In istoria lumii - afirma Shils - intelectualii nu au avut asemenea responsabilitati si ocazii pentru exercitarea autoritatii si creativitatii In cadrul institutiilor centrale a propriilor societati.' ''
Prin modul de aplicare a socialismului si comunismului In tara noastra s-a Incercat o nivelare ('omogenizare') a grupurilor sociale, sistemul de valori fiind puternic mistificat si antrenand dupa el disfunctii importante atat la nivelul sistemului social global cat si la nivelul subsistemelor sistemului social global. S-a Incercat o modelare a individului si grupurilor sociale dincolo de realitatea concreta si netinand cont In nici un fel de necesitatea motivarii acestora Intr-un sistem rationalizat. In acest context intelectualul a fost marginalizat si utilizat In scopul reproducerii sistemului si nu al inovarii acestuia.
Schimbarile sociale care au loc In societatea romaneasca au afectat si afecteaza In continuare structura clasiala, cu alte cuvinte, au loc modificari In potentialul de putere a unor grupuri sociale fata de alte grupuri sociale. Schimbarile latente sau manifeste In legatura cu structura sociala au dus si duc la creionarea unui nou sistem de valori In functie de care se va defini pozitia sociala a individului. Modificarea statusurilor poate fi nu numai efectiva dar si pasiva ca urmare a modificarii sistemului de valori si nu a pozitiei ca atare. Astfel modificarile in sistemul de prestigiu afecteaza sistemul de statusuri avand ca efect restructurarea acestuia. Alocarea prestigiului va avea In vedere noul sistem de competente inculcat ca urmare a crearii economiei de piata.
Pitirim Sorokinj4 considera ca In toate societatile functioneaza instante de orientare si selectare a indivizilor pentru diferite pozitii sociale. In societatile traditionale rolul primordial ca instanta de selectare Il detine familia, pentru ca In societatile moderne familia sa-si pastreze rolul de instanta de orientare, revenindu-i Insa scolii rolul de instanta de selectare. Dar scoala, spune Sorokin, nu furnizeaza numai competente ci si selectioneaza indivizii pentru diferite pozitii sociale/'
Pe masura dezvoltarii societatii si a cerintelor acesteia pentru cresterea functionalitatii are loc un proces de selectie a indivizilor din toate straturile sociale care sa raspunda unui sistem de abilitati solicitat de sistem.