Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat Bengescu

Concert din muzica de Bach
Hortensia Papadat Bengescu debuteaza la revista ieseana “Viata romaneasca” avandu-l ca mentor pe Garabet Ibraileanu.
Proza sa impresioneaza de la inceput prin paginile de analiza a sufletului feminin: “Femeie in fata oglinzii”,
“Ape adanci”. Autoarea marturiseste ca sufletul femeii i se pare mult mai interesant decat cel al barbatului pentru ca la
barbat faci inconjurul faptelor si nu gasesti nimic senzational. Inspirandu-se din realitatile crude ale Primului Razboi
Mondial, scriitoarea va publica volumele de numele: „Balaurul”, „Desenuri tragice”. Dupa 1920, mutandu-se in Bucuresti,
scriitoarea va adera la cenaclul lui Eugen Lovinescu, „Zburatorul”. Lovinescu incerca sa sincronizeze literatura romana cu
cea occidentala. Aceasta sincronizare se poate realiza prin: liricizarea poeziei, obiectivarea prozei; romanul citadin;
personajul luat din lumea intelectualilor. Sub influenta lui Lovinescu scriitoarea va realiza cel de-al doilea ciclu din
literatura romana: ciclul „Hallipa” compus din romanele „Fecioare despletite”, „Concert din muzica de Bach”, „Drum ascuns”
si „Radacini”.
In romanele Hortensiei investigatia psihologica ocupa un rol important deoarece scriitoarea isi construieste fiecare
personaj pe un complex psihologic urmarit la toate nivelurile naratiunii. Spre exemplu Lina are complexul fetei batrane
amplificat monstruos de un sentiment de vinovatie (si-a abandonat copilul nascut in afara casatoriei). Doctorul Rim este
impostorul care stie dar nu recunoaste. Maxentiu este torturat de originea sa, iar Elena Draganescu traieste cu
sentimentul ratarii sentimentale. Autoarea urmareste atent radacinile si evolutia fiecarui complex, recurgand la metode
complexe. Ea face o descriere amanuntita a gesturilor pasiunilor ascunse a aspiratiilor tainuite devenite de cele mai
multe ori obsesii. De pilda doctorul Rim a facut o casatorie de convenienta cu buna Lina pentru a parveni profesional el
este un medic ratat o catedra universitara in provincie iar dupa casatorie ajunge sef de catedra. Rim isi ascunde
impostura printr-o poza de savant petrecand mult timp in laboratoarele facultatii unde nu face nimic. Fata de Lina se
manifesta tiranic pentru ca ea este singurul martor al ascensiuni sale ariviste. Nemultumirea de sine se agraveaza pe
masura ce personajul incearca sa si-o ascunda. Scriitoarea prezinta preocuparile tainuite ale doctorului. Rim se ascunde
in biroul sau pentru a privi reproduceri dupa picturi celebre ca un adevarat intelectual dar toate albumele sale contin
nuduri, prezinta scene amoroase ceea ce anunta inca de la inceput izbucnirea instinctuala a doctorului care are
sentimentul ca si-a ratat tineretea. Obsesia sa degenereaza in porniri monstruoase care determina moartea Siei. De
asemenea autoarea contureaza subtil radacinile discretiei lui Maxentiu care bolnav de tuberculoza refuza internarea
intr-un sanatoriu de teama ca lumea sa nu afle ca el sufera de o boala declansata in general de mizerie si foame. Aceasta
jena a personajului vine din complexul originii sale caci este fiul unui print si al unei actrite deci este rodul unei
mezaliante. Toate personajele ascund sentimente cumplite pe care autoarea le proiecteaza in gesturi, atitudini marunte,
uneori chiar in infatisarea personajului. Atitudinile psihologice sunt completate prin prezentarea unor date biografice,
introduse intr-un moment hotarator prin evolutia personajului. Lina este supusa lui Rim pentru care pacatul din tinerete.
Rim afla ca ea face parte dintr-o ramura obscura a familiei Hallipa in care ea a fost “singura perla”. Lina a avut o
aventura de tinerete cu varul ei Lica iar in rolul acestei legaturi este Sia de care buna Lina se descotoroseste imediat
dupa nastere. Ea manifesta o bunatate ostentativa fata de toata lumea dar sentimentul ii izbucneste violent si schimba
total personajul. Cand Sia aflata pe moarte are nevoie de ajutorul ei, Lina isi calca atat datoria de mama cat si pe cea
de doctor.
O alta metoda de analiza psihologica este prezentarea directa a gandurilor personajului, ca in cazul
constructiei lui Maxentiu, personaj care prinde contur aproape exclusiv prin autoanaliza. Printul isi urmareste starile
patologice cu o imagine dilatata de boala si de teama mortii. Un alt merit al prozei Hortensiei consta in introducerea
personajelor reflector. Exista doua voci narative care completeaza discursul prozatoarei Mini si Nori fac comentarii a
supra intamplarilor prezentate in roman. Titlul romanului are o semnificatie aparte, romanul plaseaza in centrul actiunii
pregatirile pe care le face Elena pentru o serata muzicala. Nemultumita de viata anosta pe care o duce, Elena tanjeste
dupa un eveniment monden pe care il organizeaza in cele din urma la ea acasa. Ambitia ei ascunde un complex adanc de
ratare sentimentala; in tinerete a fost logodita cu Maxentiu dar jignita de atentia de care acesta i-o acorda surorii
vitrege si se casatoreste cu Draganescu. Fiinta orgolioasa si sensibila Elena resimte tot restul vietii ca pe o suprema
umilinta.
"Concert din muzica de Bach" reuneste in saloanele ei toata lumea mondena a bucurestiului interbelic caci orchestra este
compusa din amatori iar dirijorul este vestitul muzician Marcian de care Elena se indragosteste. Muzica lui Bach este
inaltatoare dar personajele o asculta din snobism pentru ca nu se pot ridica la valoarea acestor sentimente. Toate
discutiile se poarta in jurul acestui concert amanat pana catre finele romanului si precedat grotesc de inmormantarea
Siei. Serata Elenei da prilejul tuturor personajelor sa-si etaleze falsele gusturi artistice si sa-si ascunda mizeria
sufleteasca. Concertul devine un simbol al unei lumi decadente a carei singura preocupare este aparenta sociala. Fiecare
personaj isi cladeste o viata onorabila tainuind cumplite compromisuri.