-
Romana (42 copiuţe)
- Act Venetian
- Luceafarul
- Fictiunea
- Ion Luca Caragiale
- Morometii
- Enigma Otiliei
- Liviu Rebreanu
- Comedia in Ion Luca Caragiale
- Clasicism
- Adjectivul
- Afara-i toamna (sonet)
- Alegoria in Luceafarul
- ALEODOR IMPARAT (demonstratie basm)
- Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - caracterizarea personajelor
- Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - rezumat pe capitole
- Alexandru Lapusneanul - de Costache Negruzzi (scurt comentariu).
- Alexandru Lapusneanu
- Amintiri din copilarie - Ion Creanga
- Amintiri dintr-o calatorie - Calistrat Hogas
- Antiteza in Scrisoarea a III-a
- Anton Pann - biografie
- Apus de soare - Barbu Stefanescu Delavrancea
- AVANGARDISM
- Balada Miorita
- Balta - Vasile Alecsandri
- Baltagul - de Mihail Sadoveanu (demonstratie roman)
-
Baltagul - rezumat
Esti din Bucuresti si cauti un meditator la matematica pentru gimnaziu, liceu sau admitere la facultate? Suna acum la 0766440503
Link scurt pentru mobil: http://www.fituica.com/f4122Baltagul porneste de la mitul existentei pastorale, transpus din balada „Miorita” insa Mihail Sadoveanu creeaza un cadru autentic, specific modului de viata al pastorilor din Tarcau. Legatura cu mitul mioritic se mentine doar la nivel metaforic, prin aceea ca prozatorul face aici un portret generic al romanului de la munte insistand subtil pe caracterul solar, relevat in „Miorita”. Chiar la inceputulLink scurt pentru mobil: http://www.fituica.com/f4122
romanului stra o poveste despre destinul oierului roman, caruia pentru ca a intarziat la intalnirea cu Dumnezeu, i-a fost data o viata grea, dar in compensatii, o inima usoara.
Tot aici, Sadoveanu defineste spatul mioritic, constituit din locuri stramte si carari, ceea ce aminteste de teoria lui Blaga: spiritul romanului se traduce prin solidaritatea cu plaiul, chiar si atunci cand spatiul existential este unul de baragane sau facut din carari de munte. Existenta transhumantica s-a rasfrant asupra modului de gandire, astfel ca sufletul romanului este „calator sub zodii dulci-amare” penduleaza intre peisajul de munte si cel de campie este un „suflet care-si simte drumul urcand si coborand ca sub indemnul si-n ritmul unei eterne si cosmice doine de care se (spune) pare ca asculta orice mers.”
Acest roman preia nucleul epic al baladei Miorita, pe care-l transforma intr-o naratiune densa, cu 16 capitole, avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului.
I
Romanul debuteaza cu o povestire parabolica. Actiunea e localizata in Moldova, M-tii Tarcaului, satul Magura; in care locuiesta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei plecase, toamna, la Dorna sa cumpere niste oi si nu revenise la timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu turmele la apa Jijiei ,,iar acasa ramasesera Vitoria si Minodora, fiica acesteia, care avea o relatie de dragoste cu fiul dascalului din sat. In somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: il vede “calare, cu spatele intors catra ea, trcand spre asfintit o revarsare de ape”.
II
Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors in afara, un semn de plecare, spuse Vitoria. Mama isi anunta fiica de intentia de a o casatori cu “un romin asezat cu casa noua si cu oi in munte”.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o indeamna sa astepte, caci el crede ca sotul ei intarzie dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor “poate zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui”.
IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului. Batrana ii ghicestte in carti: “una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate” il retine langa ea pe barbat, dar Vitoria nu prea crede.
V
Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat, si este hotarata sa-l caute pe disparut oriunde ar fi el. Ea isi planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul, tinand post si rugandu-se. De asemenea isi pregateste casa si isi gandeste drumul pe care il va urma.
Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana sa-i lumineze mintea si sa-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste sa mearga la Piatra si sa se adreseze stapanirii pamantesti. “Sfanta Ana are sa puie cuvant la scaunul imparatiei cele mari.(…) Du-te la politai si la prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca cercetari."
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde au oprit la un han pe care il cunosteau; acolo au intrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai intors desi trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca o sa cerceteze si ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in jalba il ruga sa scrie de toate necazurile ei. Ea planuise sa plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va lasa pe mana parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii spuse:
“- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa nu te bocesti pe tine. Astazi e o sfanta luni si incepem implinirea hotararii.”
VII
in 9 martie intr-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut o slujba importanta. Vitoria si Gheorghita au dus la biserica multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare baiatului caci deja la poarta erau preotul Milies, domnul Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece stateau mai prost cu banii, Lipanii au trebuit sa vanda niste marfa; cel care o cumpara era negustorul. in acea seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva problema. in dimineata urmatoare pregatira cai si baltagul facut de fierarul satului si blagoslovit de preot. “Gheoghita purta aninat in lant,(…),baltagul. Vitoria potrivise si legase pusca cea scurta dinapoia tarnitei.”
VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana Vatra Dornei.
in drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o toplita; de acolo au pornit de-a lungul Bistritei pana ce i-a prins noaptea langa un han la Donea. Acolo munteanca se preface ca-l cauta pe Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai fost vazut pe-acolo din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa lui David la Calugareni langa Piatra Teiului. in acea seara Vitoria a inceput sa depene amintiri cu Lipan. in dimineata urmatoare mersera pana la Farcasa unde se oprira din nou.“Vitoria il judeca pe Lipan. Avea ea sa-i spuie multe;(…)si I le spunea din launtru, cu banuieli si suferinte vechi.”
IX
in Farcasa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo, pentru potcovirea calului sau, in drum spre Dorna.
X
Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la care au fost nevoiti sa participe; ceva mai departe, pe gheata de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care “au intins plosca si au ridicat pistoalele.Ori beau (…) ori ii omoara acolo pe loc”; iar ei se conformeaza. Ajunsi la Vatra Dornei afla de la un slujbas ca in noiembrie Nechifor cumparase trei sute de oi; din acestea vanduse o suta de oi altor doi gospodari, impreuna cu care plecase mai departe.
XI
Vitoria Lipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo impreuna cu doi ciobani. Vitoria indicand semnalmentele sotului ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din carciuma in carciuma. Mama si fiul fac din nou un popas, dupa ce trec de satul Sabasa peste muntele Stanisoara, in satul Suha, unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de doi stapani, fapt confirmat si de sotia lui; pe unul dintre oieri il chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului disparut incepe sa “se faca lumina. La Sabasa, fusesera trei. Dincoace,(…), Nechifor Lipan nu mai era.”.
XII
Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama Ilie Cutui si ambi sunt locuitori ai satului Doi Meri. Vitoria discuta cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui Nechifor oile la Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa, Vitoria si fiul ei opresc la carciuma d-lui Toma dupa care il recunoaste pe Lupu, cainele sotului, intr-o gospodarie.
XIII
Gospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte de a-l lua. Dupa ce plateste o recompensa, ea il ia cu sine. Era deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea, asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor “era acolo, insa imputinat de dintii fiarelor”. Iar craniul uman purta urma de baltag.
XIV
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita “plingea ca un copil mic”, dar mama lui era ferma si se duse in sat dupa ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care constata moartea violenta a lui Lipan, care ii sugereaza sa intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza si Cutui sa duca oile de la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.
XV
in timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe Bogza si Cutui, subprefectul primste raspunsurile date Vitoriei in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe subprefect si pe cei doi ciobani la inmormantare. Ramasitele pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul din Suha. “Eu, (…), am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu si-am fost multamita si inflorita cu dansul. Iar de-acum imi mai ramin putine zile, cu nor.”
XVI
Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma. Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea baltagul sau lui Gheorghita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis barbatul ei: urca muntele Stanisoara impreuna cu doi tovarasi din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la spate si l-a impins in vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, caci se simtea invinuit (“- Destul! racni omul, destul!”), iar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da drumul cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, ciobanul recunoaste crima sa si a lui Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului ca va plati tot ce trebuie pentru a recupera turma furata, de asemenea o vor lua pe Minodora de la manastire; dar mama tot nu este de acord cu relatia ei cu feciorul dascalului. - Cainele si catelul de Grigore Alexandrescu
- CARACTERIZAREA LUI DAN(SARMANUL DIONIS)
- Caracterizarea lui Nechifor Lipan
- CARACTERIZAREA MESTERULUI MANOLE
- Caracterizarea personajului Vitoria Lipan
- Caracterizarea Vitoriei Lipan
- Cel mai iubit dintre pamanteni
- Ciocoii vechi si noi - Nicolae Filimon
- Comedia
- Comentariu Plumb de G. Bacovia
- Comicul din `O scrisoare pierduta`
- Compunerea
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat - Bengescu (caracteriza[..]
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat - Bengescu (comentariu)
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat Bengescu
-
Engleza (45 copiuţe)
- AMERICAN ARCHITECTURE
- Architecture
- Biography of Henry James
- Bucharest
- Byzantine Architecture
- Climbing Mount Everest
- Columb
- Danube
- Everest - climate
- Everest - environmental issues
- Everest - geological formation
- Everest - introduction
- Frank Lloyd Wright
- Grand Canyon - geologic history
- Grand Canyon - introduction
- Grand Canyon Series
- Greek Architecture
- Irregular Verbes [Verbe neregulate]
- Le Corbusier
- Lista scurta a verbelor neregulate
- London
- Modul subjonctiv
- Munich
- New York
- ODE TO THE WEST WIND
- Paris - economy
- Paris - educational and cultural institutions
- Paris - history
- Paris - points of interest
- Paris - the urban landscape
- Past Tense
- Present Perfect
- Present Tense Simple
- Prince Otto Edward Leopold von Bismarck
- Robinson Crusoe
- Roman Architecture
- Romanesque Architecture
- Romantism
- The Adventures of Huckleberry Finn
- The Black Sea
- THE FALL OF THE HOUSE OF USHER by Edgar Alan Poe
- Timpurile modului indicativ
- Vb. neregulate la engleza
- Verbe frazale
- William Shakespeare
-
Fizica (195 copiuţe)
- Surse Sonore
- Absorbtia de raze X
- Acumulatorul ; generalitati
- Acumulatorul bazic
- Acumulatorul cu plumb
- Animale care folosesc ecoul
- Aparatul de fotografiat
- Aparatul foto
- Aplicatiile efectului fotoelectric extern
- Aplicatiile electrolizei
- Atomul
- Avantajele fibrei optice
- Baterii si celule de combustie
- Cabluri coerente
- Cabluri din fibra optica
- Cabluri necoerente
- Caldura
- Calorimetria
- Campul electric ; generalitati
- Campul magnetic
- Ce sunt fibrele optice
- Centralele nucleare
- Clasificarea satelitilor
- Coeficientul de frecare
- Condensatoarele electrolitice
- Constructia contactelor electrice
- Contacte electrice
- Contactul electric ; generalitati
- Copiatoare color
- Copiatoare cu hartie cerata
- Copiatoare cu hartie simpla
- Cristale lichide
- Cristalele lichide
- Curcubeul
- Curentul electric - Masurare
- Curentul electric pentru populatie
- Curentul electric
- Dioda semiconductoare
- Dioda tunel
- Dioda zener
- Distributia sarcinilor electrice
- Domenii de utilizare ale motoarelor sincrone
- Ecoul
- Efectele temperaturii
- Efectul fotoelectric
- Electrizarea prin contact
- Electrizarea prin influenta
- Electrocutarea
- Electroliza ; generalitati
- Electroliza ; metode de purificare ale metalelor
- Electroliza ; obtinerea unor substante compuse
- Electroliza
- Electrostatica
- Elemente de fizica cuantica
- Emisiile de lumina
- Energia activa si energia latenta
- Energia campului magnetic
- Energia eoliana
- Energia nucleara ; pro sau contra
- Energia nucleara
- Energia valurilor
- Eruptiile solare
- Experimentul lui Rowland
- Fenomene mecanice
- Fenomene termice
- Feroelectricitatea
- Feroelectricitate
- Fibra optica ; caracteristici
- Fibra optica ; sistem de protectie
- Fibra optica simpla
- Fibra optica
- Fibroscopul
- Fisiunea nucleara
- Fizica Clasa a-6a
- Fizica cuantica
- Fizica reflectiei totale interne
- Fluide - presiune si densitate
- Flux magnetic
- Fotografia
- Fotografiile
- Functionarea lentilelor
- Functionarea osciloscopului
- Fuziunea nucleara
- Fuziunea nuclear
- Generatoarele de curent continuu
- Generatorul de curent continuu
- Holografia
- Importanta fibrei optice
- Incarcarea si descarcarea acumulatoarelor
- Laerul cu raze X
- Lansarea satelitilor
- Laserul cu microunde
- Laserul cu plasma
- Laserul cu rubin
- Laserul optic
- Legea lui Coulomb
- Lentile subtiri
- Lumina
- Magnetism si electromagnetism
- Magnetul
- Manometrul
- Masurarea tensiunilor - metoda directa
- Masurarile electrice
- Mecanica - generalitati
- Mecanica
- Metoda figurilor lui Lissajous
- Miscare si repaus
- Miscarea si repausul
- Motoare cu aburi - forta pistonului
- Motoare cu aburi - generalitati
- Motoare cu aburi - miscarea rotativa
- Motoare cu aburi - transformarea energiei
- Motoare cu ardere interna - cuplu,putere
- Motoare cu curent alternativ
- Motoare cu curent continuu
- Motoare electrice - generatorul electric
- Motoare electrice - Oerested si Ampere
- Motoare in 2 timpi
- Motoare in 4 timpi
- Motoare rotative
- Motor termic cu explozie
- Motorul cu megavolti
- Motorul diesel
- Motorul Otto
- Motorul sincron
- Multiplii si submultiplii unitatilor de masura
- Natura radiatiilor X
- Neutronul
- Obiecte incarcate electric
- Ochelarii
- Oglinzi plane
- Operatii ale regulatorului RQV
- Optica geometrica
- Orbitele satelitilor
- Orientarea satelitilor
- Osciloscopul - elemente componente
- Osciloscopul - principiul de functionare
- Osciloscopul - proprietati
- Osciloscopul - utilizari
- Perceperea Sunetelor
- Petele solare
- Pila Secundara
- Plasma
- Poluarea sonica
- Pompe si generatoare de vant
- Pornirea motorului sincron
- Presiunea atmosferica
- Presiunea hidrostatica
- Presiunea
- Principiile propulsiei cu reactie
- Principiul de functionare al centralelor nucleare
- Principiul fundamental al hidrostaticii
- Principiul inductiei electromagnetice
- Principiul lui Pascal si Arhimede
- Propagarea caldurii
- Proprietati si aplicatii ale radiatiilor X
- Proprietatiile radiatilor X
- Radiatia termica
- Radiatiile electromagnetice
- Radioactivitatea
- Radioactivitate
- Radioprotectia
- Razele X
- Reactia regulatorului la turatie mare
- Reactorul nuclear
- Reflectia interna a unei fibre optice
- Reflectorul lui Newton
- Reflexia si refractia luminii
- Refractia luminii
- Refractorul lui Galileo
- Regulator RQV
- Regulatorul de turatie - oprirea motorului
- Regulatorul RQV - controlul momentului de rotatie
- Regulatorul RQV-K
- Regulatorul RQV
- Relativitatea
- Rezonanta
- Roti de apa
- Satelitii
- Securitatea centralelor nucleare
- Serii radioactive
- Sistem metric
- Spectroscopul ; experiment
- Spectroscopul
- Spectrul electromagnetic
- Surse de energie
- Surse de lumina
- Surse de poluare radioactiva
- Surse de raze X
- Telescopul
- Temperatura - unitati de masura
- Tipuri de fibra optica
- Ultrasunetele
- Utilizarea radiatiilor X
- Utilizarile laserului
-
Biologie (192 copiuţe)
- Excretia la mamifere, Transpiratia, Inima, Circulatia la animale
- Acidul dezoxiribonucleic
- Acidul ribonucleic
- Acizii grasi din compozitia grasimilor
- Acizii nucleici - generalitati
- Activitati ale creierului
- Adaptarile coniferelor la frig
- ADN
- Afectiuni legate de sistemul locomotor
- Alcatuirea ciupercilor
- Alcatuirea nucului
- Alge
- Analizatorul gustativ
- Analizatorul olfactiv
- Anatomia frunzei
- Angiosperme
- Ariciul de mare
- Arta camuflajului la insecte
- Articulatiile coloanei vertebrale
- Artropode ; generalitati
- Aspirina
- Autoaparare
- Bacterii - generalitati
- Bacteriile feruginoase
- Bacteriile nitrificatoare
- Bacteriile
- Barza
- Bolile si daunatorii lalelelor
- Broaste ; reproducere
- Caile Urinare
- Celula - generalitati
- Celula procariota
- Ciuperci
- Clasificarea Eubacteriilor
- Cleopterele carnivore
- Cleopterele vegetariene
- Clonarea
- Clonare
- Codul genetic
- Coloana vertebrala la animale
- Comortamentul si adaptarea animalelor la mediul lor de viata
- Comportamentul liliecilor
- Conifere
- Craniul la animale
- Cum functioneaza creierul
- Degradarea solului
- Echinoderme - clasa asteroidea
- Echinoderme - clasa echinodea
- Echinoderme - clasa ophiuroidea
- Ecosistemul
- Entorse, luxatii si fracturi
- Enzimele
- Eroziunea solului
- Factori ce influenteaza numarul de mutatii
- Fazanii
- Fiziologia trunchiului cerebral
- Floarea - Soarelui
- Floarea soarelui
- Fluture de matase
- Fluturele de matase
- Fluturi crepusculari
- Fluturi diurni
- Fluturi nocturni
- Fluturii crepusculari
- Fluturi
- Fotosinteza
- Frunza
- Functiile celulei
- Functiile maduvei spinarii
- Grasimi din regnul animal
- Grasimi din regnul vegetal
- Hidrogenbacteriile, bacteriile metanogene, sulfuroase
- Importanta ciupercilor
- Inima
- Inmultirea bacteriilor
- Inmultirea celulelor
- Inmultirea ciupercilor
- Inmultirea liliecilor
- Insecte din padurile de conifere
- Lichenii
- Limbul unei frunze
- Maduva spinarii ; configuratia externa
- Maduva spinarii
- Matasea paianjenilor
- Membrele animalelor
- Memoria pisicii
- Mezencefalul
- Miriapode ; generalitati
- Mobilitatea ochiului
- Modul de functionare al ochiului
- Molidul
- Monozaharidele
- Morunul, sipul, cega
- Muschii
- Mutatii ; exemple
- Mutatiile plantelor
- Nastiile plantelor
- Neuronii
- Nisetrul
- Nutritia chemioautotrofa
- Nutritia fotoautotrofa
- Nutritia heterotrofa la animale
- Nutritia minerala a plantelor
- Nutritia mixotrofa
- Nutritia saprofita
- Nutritia simbiotrofa
- Nutritie minerala
- Ordinul capuselor
- Ordinul cleoptere
- Ordinul hemiptere
- Ordinul himenoptere
- Ordinul odonate
- Ordinul ortoptere
- Ordinul paianjenilor
- Paduri de conifere ; generalitati
- Paianjenul cartita
- Paianjenul de mare
- Pasarea colibri
- Pasari ; generalitati
- Pasari ; sistemul digestiv, circulator, respirator
- Pasari din padurile de conifere
- Pasarile de prada
- Pasari
- Pelicanii - cuibarit si pescuit
- Pelicanii
- Pelicanul comun si cret
- Pelican
- Petiolul unei frunze
- Pinguinii motati
- Pipaitul ; cum functioneaza
- Pipaitul ; transmiterea mesajelor
- Pipaitul
- Pisica ; generalitati
- Pisica birmaneza
- Pisica de rasa comuna
- Pisica persana
- Pisica siameza
- Plante carnivoare ; capcane adezive
- Plante carnivoare ; capcane varsa
- Plante carnivoare ; capcane veziculare
- Plante carnivoare ; plesnitoare
- Plante carnivoare ; ulcioare
- Plante carnivoare
- Poluarea sonica
- Pozitita muschilor
- Prajirea grasimilor animale
- Proprietatile fibrei de bumbac
- Proteinele in alimentatie
- Racul de rau
- Recoltarea si obtinerea fibrei de bumbac
- Reinnoirea pileii
- Reproducerea ciupercilor
- Reproducerea la ciuperci
- Reproducerea paianjenilor
- Reumatismul articular acut
- Reumatismul
- Rolul fiziologic al cerebelului
- Rolul pielii
- Rolul pipaitului
- Simturile pisicii
- Sisteme (componente, functii)
- Sistemul circulator al animalelor
- SISTEMUL ENDOCRIN
- Sistemul Nervos
- Sistemul Urinar
- Soarta grasimilor in organism
- Soiuri de lalele
- Specii dominante de copaci
- Structura bacteriilor
- Structura interna a cerebelului
- Structura muschilor umani
- Structura neuronului
- Structura ochiului
- Structura paianjenilor
- Structura pielii
- Structura sistemului digestiv al animalelor
- Strutul
- Substanta alba
- Substanta cenusie
- Tipuri de ciuperci
- Tipuri de lalele
- Tipuri de paduri de conifere
- Tropismele plantelor
- Trunchiul cerebral
- Tulpina ; generalitati
- Urechea(componente, functii)
- Vaduva neagra
- Vederea
- Viermi (lung)
- Viermi (scurt)
- Vulturul
- Zborul si ecolocatia liliecilor
-
Geografie (159 copiuţe)
- Planetele Mercur si Venus
- Asteroizi si Comete
- Africa - relieful
- Africa - resurse si clima
- Africa - state
- Africa
- Analiza relatiilor dintre elementele mediului inconjurator
- Apele Romaniei
- Asezarile din Campia Romana
- Aspecte geografice ale asezarilor umane
- Aspecte geografice ale asezarilor urbane
- Atmosfera
- Bucurestiul
- Caile ferate in sec. XIX
- Campia de vest
- Caracteristicile elementelor climatice
- Caracteristicile Pamantului
- Carpati - caractere fizico-geografice
- Carpati - economie
- Carpati - populatia
- Carpati - unitati montane
- Cascada Niagara
- China
- Cicloni - generalitati
- Cicloni tropicali
- Colonii de corali
- Conditiile climatice de ansamblu
- Corali
- Cutremur ; diminuarea efectului distrugator
- Cutremur ; generalitati
- Cutremur ; semnale de avertisment
- Cutremure subacvatice
- Cutremure
- Degradarea mediului inconjurator
- Deplasarile de mase
- Detectoare de cutremur
- DICTIONAR DE GEOGRAFIE PENTRU CLASA A 11-A
- Diviziunile Campiei Romane
- Eclipsa de Soare
- Eclipse de Soare
- Efectele incalzirii globale
- Etajul muntilor inalti
- Evolutia mediului pe Terra
- Explorarea Lunii
- Factorii biotici
- Factorii climatici
- Factorii cosmici
- Factorii edafici
- Factorii hidrologici
- Factorii orografici
- Factorul antropic
- Fauna ecuatoriala
- Flora ecuatoriala
- Formarea cutremurului
- Formarea tornadelor
- Forte naturale uriase
- Fronturi reci si calde
- Furtuni tropicale
- Gaze cu efect de sera
- Hazarde climatice
- Hazarde endogene
- Hazarde exogene
- Hazarde naturale - generalitati
- Hazarde naturale atmosferice
- Hazarde naturale geografice
- Hazarde oceanografice
- Impactul uman asupra mediului ecuatorial
- Incalzirea Pamantului
- India
- Indonezia - agricultura
- Indonezia
- Industria de utilaje
- Industria electrotehnica si electronica
- Influente geografice asupra mareelor
- Insula Pastelui
- Iran - clima si populatia
- Iran - industrie si agricultura
- Iran - minereuri
- Iran
- Irlanda
- Israel - orase
- Israel - populatie
- Israel
- Istoria astronomiei
- Italia - istorie
- Italia
- Japonia - istorie
- Japonia - protectie antiseismica
- Japonia
- Jupiter
- Kilimandjaro
- Kuwait
- Lacul Baikal
- Lacuri glaciare
- Lacuri sarate
- Lacuri tectonice
- Lacuri vulcanice
- Lacurile
- Litoralul romanesc
- Londra
- Luna - generalitati
- Luna - suprafata
- Luna
- Luxemburg
- Madagascar
- Marea Britanie
- Mareele
- Marele Zid Chinezesc
- Marile lacuri
- Marte
- Masurarea incalzirii globale
- Mediul apelor dulci
- Mediul biocenotic
- Mediul edafic
- Mediul hidrologic
- Mediul marin
- Mediul orografic
- Metalurgia
- Mijloace de transport
- Miscarile placilor tectonice
- Musonul
- New York
- Originea Lunii
- Parcul national Teide
- Pestera Holloch
- Pestera Ursilor
- Ploaia acida
- Pluto
- Raurile interioare
- Regionarea climatica
- Relatia om-mediu
- Relatiile intre componentele mediului inconjurator
- Saturn
- Scara Mercalli
- Seul
- Siderurgia
- Sistemul Solar
- Solurile ecuatoriale
- Stele
- Structura mediului
- Surparile de teren
- Tipuri de clima
- Tokyo
- Tornade - apararea impotriva lor
- Tornade - clasificare
- Tornade - formare
- Tornade - generalitati
- Tornade - raspandire
- Transporturile aeriene
- Transporturile pe sine
- Treptele de relief ale continentelor
- Treptele de relief ale oceanelor
- Turismul in India
- Universul
- Vatican
- Venetia
- Venus
- Vulcan extraterestru
- Zone seismice
-
Chimie (90 copiuţe)
- Alcani
- 1 FENIL-3 METIL-5 PIRAZOLONA
- ACID ACETILSALICILIC (ASPIRINA)
- ACID p-NITROBENZOIC
- Acidul sulfuric
- Alcoolul metilic si alcoolul etilic
- Aliaje
- Aluminiu (proprietati)
- Aluminiul
- Amestecuri
- Amidonul
- Amino-acizii naturali
- Apa (H20)
- Apa dura
- Aplicatii ale pH-ului
- Azotul
- Baze
- BROMURA DE ETIL
- Carbunele de pamant
- Celule pentru electroliza
- Celuloza
- Chimia medicamentelor
- CHIMIA VIETII
- Clasificarea colorantilor
- Clasificarea compusilor organici
- Clor
- Coloranti - clasificare
- Coloranti - generalitati
- Coloranti - obtinere si proprietati
- Combinatiile cuprului
- Combinatiile mercurului
- Compusii mercurului cu carbonul
- Compusii mercurului cu elemente din grupa V A
- Compusii mercurului cu hidrogenul
- Compusii mercurului cu oxigenul
- Compusii mercurului cu sulful, seleniul, telurul
- Coroziunea - generalitati
- Coroziunea metalelor
- Cuprul (Proprietati fizice si chimice)
- Despre LSD - Descriere si efecte
- Diamantul
- Electroliza
- Enzime
- Formule procentuale. Formule brute. Formule moleculare
- Fosforul - proprietati fizice si chimice
- Fosforul - structura, preparare, utilizari
- Galvanoplastia
- Halogenuri si pseudohalogenuri
- Hidrogenul - informatii generale
- Hidrogen
- Intrebuintarea clorurilor
- Intrebuintarile mercurului
- Izomeria cis-trans
- Izomerie de catena
- Legaturi chimice in compusii organici
- Legea conservarii masei substantelor
- Legea proportiilor definite
- Magneziu - proprietati fizice, intrebuintare
- Magneziu - reactii cu oxigenul, aliaje de Mg
- Materiale alternative
- Mercurul (proprietati fizice)
- Mercurul - proprietati
- Mercurul - raspandire, obtinere, intrebuintare
- Mod de obtinere a alchenelor
- Monozaharide
- P-ACETANILID-SULFOCLORURA
- P-ACETANILID-SULFONAMIDA.
- P-aminobenzoat de etil (anestezina)
- P-nitrobenzoat de etil
- PH-ul in corpul uman
- Pile primare
- Pile secundare
- Principiul rotatiei libere
- Proprietati ale metalelor
- Proprietati fizice si chimice ale alcanilor
- Proprietati fizice si chimice ale alchenelor
- Proprietatile Cuprului
- Reactiile redox
- SALICILAT DE METIL
- Sapunuri
- Sarurile magneziului
- Siliciu - proprietati fizice si chimice
- Siliciu - starea naturala, intrebuintare
- Sodiu
- Structura si denumirea alcanilor
- Structura si denumirea alchenelor
- Structura si utilizarile polimerilor vinilici
- Teoria transferului de protoni
- Utilizari&actiune fizica a alcanilor
- Zaharoza
-
Informatica (50 copiuţe)
- Calculatorul si Procesorul
- Interfete Grafice
- Internet si Standarde comunicare
- Interfete grafice Java Swing (javax.swing)
- Arbori binari ; definire
- Arbori binari ; generalitati
- Arbori binari de cautare
- Arbori partiali de cost minim
- Arhitectura microcalculatoarelor
- Arhitectura unui sistem electronic de calcul
- Arhivarea discurilor
- Arhivarea si dezarhivarea
- Carcasa
- Clasificarea virusilor
- Coada implementata dinamic
- Driverspace
- Drumuri minime si maxime in grafuri orientate
- Echipamente periferice
- FTP
- Functii predefinite
- Graf neorientat ; parcurgerea in adancime
- Hard-disk
- HTML ; adaugarea imaginilor
- Implementarea arborilor binari
- Imprimanta
- Imprimante cu jet de cerneala
- Linux ; definire
- Liste liniare, Stive, Cozi, Arbori, Arbori binari
- Memoria
- Modemul
- Monitorul
- Mouse
- MS-DOS ; comenzi externe
- MS-DOS ; comenzi interne
- MS-DOS ; generalitati
- O mica istorie a microprocesoarelor
- Placa de baza
- Placa video
- Retele lan si wan
- Scanner
- Sistem de operare ; generalitati
- Sistemul de fisiere in MS-DOS
- Slot-uri
- Stiva alocata dinamic
- Tastatura
- Tipuri de computere
- Virusi de BOOT
- Virusi de fisiere
- Virusi MACRO
- Windows
-
Istorie (48 copiuţe)
- Adolf Hitler si nazismul
- Al doilea razboi mondial
- Alexandru cel Bun
- Anul 1989 in istoria contemporana
- Austro-Ungaria in sec XIX
- Baroc si clasicism
- CAP I, II, IV, VI, VII - Istoria romanilor
- Dacia - provincie romana
- Democratia - scurt istoric
- Dictionar de termeni
- EXPANSIUNEA ROMEI INTRE 753-27 I.E.N.
- Factori ai romanizarii
- Formarea si organizarea Tarii Romanesti
- Germania in sec XIX
- Imperiul otoman (1055-1699)
- Inceputurile Romei
- Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial
- Istoria antica a Romaniei
- Istoria contemporana a Romaniei
- Istoria Galatiului
- Istoria in lumea antica
- Istoria medievala a Romaniei
- Istoria moderna a Romaniei
- Marasesti, Marasti, Oituz
- Migratiile.Imp Bizantin.Iconoclasti si iconoduli
- Mihai Viteazu
- Osiris
- PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO
- Primul razboi mondial
- Razboiul de 30 de ani
- Regalitatea geto-dacilor
- Regimul fascist italian (1922-1945)
- Regimul nazist din Germania (1933-1945)
- Regimuri totalitare
- Revolutia de la 1821
- Revolutia franceza
- Roma imperiala
- Romania in sec XIX
- Societatea democrata si valorile sale
- Statul condus de Decebal
- SUA o noua putere a lumii
- The Tragedy Of Julius Caesar
- Totalitarismul
- Tripla Alianta
- Tudor Vladimirescu
- UE - istoric
- Umanismul si iluminismul
- Viata politica 1878-1914
-
Economie (28 copiuţe)
- FDP, Cererea, Oferta, Concurenta, Monopolul, Piata monetara, Bursa de valori, etc
- Marketing
- Capital, Stocuri, Decontari, Trezorerie, Cheltuieli
- Organizatia
- Metodologia cercetarii stiintifice
- Management
- Drept, Comercianti, Contracte, Societati Comerciale, Persoane fizice, SRL
- Functii Management
- Cap. Banii - definitii
- Cap. Factorii de productie - definitii
- Cap. Piata.Cerea si oferta - definitii.
- Cauzele inflatiei
- Costul de oportunitate
- Economia de piata
- ECONOMIA NATURALA SI DE SCHIMB
- Evolutia economiei - 10 ani de scurgere a creierelor romanesti
- Evolutia politicii monetare in Romania
- Franciza
- Inflatia
- Intreprinderea
- Mediul ambiant
- Moneda si convertibilitatea
- Nevoi si bunuri
- Nevoile si resursele.Activitatea Economica - definitii
- Progresul tehnic
- Rolul intreprinderii in cadrul economiei
- Toate notarile termenilor economici.
- UNIVERSUL ECONOMIEI
- Psihologie (6 copiuţe)
- Sociologie (8 copiuţe)
-
Matematica (69 copiuţe)
- Adunarea vectorilor ; regula paralelogramului
- Adunarea vectorilor ; regula poligonului
- Adunarea vectorilor ; regula triunghiului
- ALGEBRA
- Axa, polii, polarele , unghiurile sferice si masurarea lor
- Bisectoarea unui unghi
- Cazurile de congruenta pt triunghiurile dreptunghice
- Cercul
- Cilindrul
- Coliniaritatea a doi vectori
- Conul
- Copiuta mate (functii derivabile,grafice)
- Criterii de divizibilitate
- Cuantificator existential si universal
- Cubul
- Drepte paralele si drepte taiate de o secanta
- Drepte paralele taiate de o secanta
- Dreptunghiul
- Ecuatii si sisteme de gr. I
- Enunt, propozitie, predicat
- Figuri pe sfera. Fusul sferic. Triunghiul sferic. Triunghiul sferic. T[..]
- Geoemtria sferica
- Inmultirea unui vector cu un scalar
- Linia mijlocie
- Mediana
- Mediatoarea unui segment
- Multimi si propozitii
- Negatia
- Notiunea de convergenta a sirurilor
- Numere intregi
- Numere irationale
- Numere naturale
- Numere rationale
- Numere reale
- Paralelipipedul dreptunghic
- Paralelogramul
- Partea intreaga si partea fractionara a unui numar
- Patratul
- Piramida
- Poliedre regulate
- Prisma
- Progresia aritmetica
- Progresia geometrica
- Progresii ; generalitati
- Proprietati ale sirurilor convergente
- Proprietatile unghiurilor triunghiului sferic
- Relatiile dintre un tringhi sferic dat si triunghiul lui polar
- Reprezentarea sferei pe un plan. Retele stereografice
- Rombul
- Scaderea vectorilor
- Sfera
- Siruri ; generalitati
- Teorema lui Ceva
- Teorema lui Pitagora
- Teorema lui Thales; teorema celor 3 perpendiculare
- Teoreme ; bisectoarei, inaltimii, catetei, cosinusului, proiectiei
- Teoreme si propozitii de paralelism
- Teoreme si propozitii de perpendicularitate
- Teoreme
- Triunghiul dreptunghic
- Triunghiul echilateral
- Triunghiul isoscel
- Trunchiul de con
- Unghi exterior unui triunghi
- Valoarea de adevar a unei propozitii
- Vectori in plan
- Vectori legati echipolenti
- Vectori liberi
- Versorul, modulul, egalitatea a doi vectori
- Latina (7 copiuţe)
-
Contabilitate (70 copiuţe)
- Contul 341 `Semifabricate`
- Contul 332 `Lucrari si servicii n curs de executie;`
- Activele circulante si activele de regularizare ; definitii
- Activele imobilizate ; definitii
- Activele imobilizate
- ANALIZA CONTABILA
- Bilantul contabil
- Bon de consum
- Bon de predare a mat refolosibile la magazie
- Bon de predare a produselor finite la depozit
- Bon de predare a semifabricatelor la magazie
- Bon de restituire
- Bon de transf- 2 gestiuni n incinta unitatii
- Capitalul societatii
- Cererea si oferta de capital
- Circuitul, pastrarea, arhivarea documentelor
- Clasificarea documentelor
- Clasificarea stocurilor
- Contabilitarea stocurilor
- CONTABILITATEA AMORTIZARILOR
- Contabilitatea capitalului social
- Contabilitatea decontarilor cu terti
- CONTABILITATEA V NZARILOR N RATE
- Contul 301 `Materii prime`
- Contul 302 `Materiale consumabile`
- Contul 303 `Materiale de natura obiectelor de inventar`
- Contul 308 `Diferente de pret la materii prime si materiale`
- Contul 331 `Produse n curs de executie`
- Contul 345 `Produse finite`
- Contul 346 `Poduse reziduale`
- Contul 348 `Diferente de pret la produse`
- Contul 351 `Materii si materiale aflate la terti`
- Contul 354 `Produse aflate la terti`
- Contul 361 `Animale si pasari`
- Contul 371 `Marfuri`
- Contul 378 `Diferente de pret la marfuri`
- Contul 381 `Ambalaje`
- Contul 388 `Diferente de pret la ambalaje`
- Contul de profit si pierdere
- CONTUL(functii&structura)
- Corectarea documentelor
- Dispozitie de livrare
- DOCUMENTE CONTABILE
- Documente de evidenta
- Dubla inregistrare si corespondenta conturilor
- ELEMENTELE PATRIMONIULUI
- EVALUAREA IESIRILOR DE STOC
- Evaluarea
- Fisa de evidenta a obiectelor de inventar n folos[..]
- Fisa de magazie
- Fisa limita de consum
- Functii contabile
- GRUPA 39 `PROVIZIOANE PT STOCURI`
- Indicatorii bonitatii financiare
- Intocmirea documentelor
- Lista de inventariere
- Marfurile si TVA-ul
- METODA INVENTARULUI INTERMITENT
- METODA INVENTARULUI PERMANENT
- Nota de receptie si constatare de diferente
- PRINCIPII CONTABILE GENERAL ADMISE
- Reduceri comerciale - definitii
- Registrul stocurilor
- Reguli contabile pentru reduceri comerciale
- Sistemul bancar
- Structura activului
- Structura pasivului
- Structuri de venituri si cheltuieli
- Variatia costurilor bilantiere
- Verificarea documentelor
-
Marketing (24 copiuţe)
- Agentii de publicitate
- Aspecte legate de standardizarea produselor
- Bugetul de publicitate
- Cap.1. Esenta Marketingului. 1.1.Contextul aparitiei si promovarii mar[..]
- CERCETARI DE MARKETING
- CONTINUTUL, FUNCTIILE SI SPECIALIZAREA MARKETINGULUI
- COORDONATELE POLITICII DE MARKETING
- Departamentul media
- Obiectivele publicitatii
- ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARKETING
- POLITICA DE DISTRIBUTIE SI CANALELE PT PRODUSE
- POLITICA DE PRET
- POLITICA DE PRODUS
- POLITICA PROMOTIONALA
- PROCESUL DECIZIONAL IN MARKETING
- PROGRAMUL DE MARKETING
- Publicitate outdoor
- Publicitate prin radio
- Tipologia cercetarilor de marketing
- [Marketing turistic] Cerea
- [Marketing turistic] Consumul turistic
- [Marketing turistic] Piata turistica
- [Marketing turistic] Sezonalitatea cererii
- [Marketing turistic] Tendintele cererii si consumului turistic
- Diverse (10 copiuţe)
- Drept (4 copiuţe)
- Franceza (2 copiuţe)
- Studiul Materialelor (2 copiuţe)
- Religie (3 copiuţe)
- Alimentatie (9 copiuţe)