-
Romana (42 copiuţe)
- Act Venetian
- Luceafarul
- Fictiunea
- Ion Luca Caragiale
- Morometii
- Enigma Otiliei
- Liviu Rebreanu
- Comedia in Ion Luca Caragiale
- Clasicism
- Adjectivul
- Afara-i toamna (sonet)
- Alegoria in Luceafarul
- ALEODOR IMPARAT (demonstratie basm)
- Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - caracterizarea personajelor
- Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - rezumat pe capitole
- Alexandru Lapusneanul - de Costache Negruzzi (scurt comentariu).
- Alexandru Lapusneanu
- Amintiri din copilarie - Ion Creanga
- Amintiri dintr-o calatorie - Calistrat Hogas
- Antiteza in Scrisoarea a III-a
- Anton Pann - biografie
- Apus de soare - Barbu Stefanescu Delavrancea
- AVANGARDISM
- Balada Miorita
- Balta - Vasile Alecsandri
- Baltagul - de Mihail Sadoveanu (demonstratie roman)
- Baltagul - rezumat
- Cainele si catelul de Grigore Alexandrescu
- CARACTERIZAREA LUI DAN(SARMANUL DIONIS)
- Caracterizarea lui Nechifor Lipan
- CARACTERIZAREA MESTERULUI MANOLE
- Caracterizarea personajului Vitoria Lipan
- Caracterizarea Vitoriei Lipan
- Cel mai iubit dintre pamanteni
- Ciocoii vechi si noi - Nicolae Filimon
- Comedia
- Comentariu Plumb de G. Bacovia
- Comicul din `O scrisoare pierduta`
- Compunerea
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat - Bengescu (caracteriza[..]
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat - Bengescu (comentariu)
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat Bengescu
-
Engleza (45 copiuţe)
- AMERICAN ARCHITECTURE
- Architecture
- Biography of Henry James
- Bucharest
- Byzantine Architecture
- Climbing Mount Everest
- Columb
- Danube
- Everest - climate
- Everest - environmental issues
- Everest - geological formation
- Everest - introduction
- Frank Lloyd Wright
- Grand Canyon - geologic history
- Grand Canyon - introduction
- Grand Canyon Series
- Greek Architecture
- Irregular Verbes [Verbe neregulate]
- Le Corbusier
- Lista scurta a verbelor neregulate
- London
- Modul subjonctiv
- Munich
- New York
- ODE TO THE WEST WIND
- Paris - economy
- Paris - educational and cultural institutions
- Paris - history
- Paris - points of interest
- Paris - the urban landscape
- Past Tense
- Present Perfect
- Present Tense Simple
- Prince Otto Edward Leopold von Bismarck
- Robinson Crusoe
- Roman Architecture
- Romanesque Architecture
- Romantism
- The Adventures of Huckleberry Finn
- The Black Sea
- THE FALL OF THE HOUSE OF USHER by Edgar Alan Poe
- Timpurile modului indicativ
- Vb. neregulate la engleza
- Verbe frazale
- William Shakespeare
-
Fizica (195 copiuţe)
- Surse Sonore
- Absorbtia de raze X
- Acumulatorul ; generalitati
- Acumulatorul bazic
- Acumulatorul cu plumb
- Animale care folosesc ecoul
- Aparatul de fotografiat
- Aparatul foto
- Aplicatiile efectului fotoelectric extern
- Aplicatiile electrolizei
- Atomul
- Avantajele fibrei optice
- Baterii si celule de combustie
- Cabluri coerente
- Cabluri din fibra optica
- Cabluri necoerente
- Caldura
- Calorimetria
- Campul electric ; generalitati
- Campul magnetic
- Ce sunt fibrele optice
- Centralele nucleare
- Clasificarea satelitilor
- Coeficientul de frecare
- Condensatoarele electrolitice
- Constructia contactelor electrice
- Contacte electrice
- Contactul electric ; generalitati
- Copiatoare color
- Copiatoare cu hartie cerata
- Copiatoare cu hartie simpla
- Cristale lichide
- Cristalele lichide
- Curcubeul
- Curentul electric - Masurare
- Curentul electric pentru populatie
- Curentul electric
- Dioda semiconductoare
- Dioda tunel
- Dioda zener
- Distributia sarcinilor electrice
- Domenii de utilizare ale motoarelor sincrone
- Ecoul
- Efectele temperaturii
- Efectul fotoelectric
- Electrizarea prin contact
- Electrizarea prin influenta
- Electrocutarea
- Electroliza ; generalitati
- Electroliza ; metode de purificare ale metalelor
- Electroliza ; obtinerea unor substante compuse
- Electroliza
- Electrostatica
- Elemente de fizica cuantica
- Emisiile de lumina
- Energia activa si energia latenta
- Energia campului magnetic
- Energia eoliana
- Energia nucleara ; pro sau contra
- Energia nucleara
- Energia valurilor
- Eruptiile solare
- Experimentul lui Rowland
- Fenomene mecanice
- Fenomene termice
- Feroelectricitatea
- Feroelectricitate
- Fibra optica ; caracteristici
- Fibra optica ; sistem de protectie
- Fibra optica simpla
- Fibra optica
- Fibroscopul
- Fisiunea nucleara
- Fizica Clasa a-6a
- Fizica cuantica
- Fizica reflectiei totale interne
- Fluide - presiune si densitate
- Flux magnetic
- Fotografia
- Fotografiile
- Functionarea lentilelor
- Functionarea osciloscopului
- Fuziunea nucleara
- Fuziunea nuclear
- Generatoarele de curent continuu
- Generatorul de curent continuu
- Holografia
- Importanta fibrei optice
- Incarcarea si descarcarea acumulatoarelor
- Laerul cu raze X
- Lansarea satelitilor
- Laserul cu microunde
- Laserul cu plasma
- Laserul cu rubin
- Laserul optic
- Legea lui Coulomb
- Lentile subtiri
- Lumina
- Magnetism si electromagnetism
- Magnetul
- Manometrul
- Masurarea tensiunilor - metoda directa
- Masurarile electrice
- Mecanica - generalitati
- Mecanica
- Metoda figurilor lui Lissajous
- Miscare si repaus
- Miscarea si repausul
- Motoare cu aburi - forta pistonului
- Motoare cu aburi - generalitati
- Motoare cu aburi - miscarea rotativa
- Motoare cu aburi - transformarea energiei
- Motoare cu ardere interna - cuplu,putere
- Motoare cu curent alternativ
- Motoare cu curent continuu
- Motoare electrice - generatorul electric
- Motoare electrice - Oerested si Ampere
- Motoare in 2 timpi
- Motoare in 4 timpi
- Motoare rotative
- Motor termic cu explozie
- Motorul cu megavolti
- Motorul diesel
- Motorul Otto
- Motorul sincron
- Multiplii si submultiplii unitatilor de masura
- Natura radiatiilor X
- Neutronul
- Obiecte incarcate electric
- Ochelarii
- Oglinzi plane
- Operatii ale regulatorului RQV
- Optica geometrica
- Orbitele satelitilor
- Orientarea satelitilor
- Osciloscopul - elemente componente
- Osciloscopul - principiul de functionare
- Osciloscopul - proprietati
- Osciloscopul - utilizari
- Perceperea Sunetelor
- Petele solare
- Pila Secundara
- Plasma
- Poluarea sonica
- Pompe si generatoare de vant
- Pornirea motorului sincron
- Presiunea atmosferica
- Presiunea hidrostatica
- Presiunea
- Principiile propulsiei cu reactie
- Principiul de functionare al centralelor nucleare
- Principiul fundamental al hidrostaticii
- Principiul inductiei electromagnetice
- Principiul lui Pascal si Arhimede
- Propagarea caldurii
- Proprietati si aplicatii ale radiatiilor X
- Proprietatiile radiatilor X
- Radiatia termica
- Radiatiile electromagnetice
- Radioactivitatea
- Radioactivitate
- Radioprotectia
- Razele X
- Reactia regulatorului la turatie mare
- Reactorul nuclear
- Reflectia interna a unei fibre optice
- Reflectorul lui Newton
- Reflexia si refractia luminii
- Refractia luminii
- Refractorul lui Galileo
- Regulator RQV
- Regulatorul de turatie - oprirea motorului
- Regulatorul RQV - controlul momentului de rotatie
- Regulatorul RQV-K
- Regulatorul RQV
- Relativitatea
- Rezonanta
- Roti de apa
- Satelitii
- Securitatea centralelor nucleare
- Serii radioactive
- Sistem metric
- Spectroscopul ; experiment
- Spectroscopul
- Spectrul electromagnetic
- Surse de energie
- Surse de lumina
- Surse de poluare radioactiva
- Surse de raze X
- Telescopul
- Temperatura - unitati de masura
- Tipuri de fibra optica
- Ultrasunetele
- Utilizarea radiatiilor X
- Utilizarile laserului
-
Biologie (192 copiuţe)
- Excretia la mamifere, Transpiratia, Inima, Circulatia la animale
- Acidul dezoxiribonucleic
- Acidul ribonucleic
- Acizii grasi din compozitia grasimilor
- Acizii nucleici - generalitati
- Activitati ale creierului
- Adaptarile coniferelor la frig
- ADN
- Afectiuni legate de sistemul locomotor
- Alcatuirea ciupercilor
- Alcatuirea nucului
- Alge
- Analizatorul gustativ
- Analizatorul olfactiv
- Anatomia frunzei
- Angiosperme
- Ariciul de mare
- Arta camuflajului la insecte
- Articulatiile coloanei vertebrale
- Artropode ; generalitati
- Aspirina
- Autoaparare
- Bacterii - generalitati
- Bacteriile feruginoase
- Bacteriile nitrificatoare
- Bacteriile
- Barza
- Bolile si daunatorii lalelelor
- Broaste ; reproducere
- Caile Urinare
- Celula - generalitati
- Celula procariota
- Ciuperci
- Clasificarea Eubacteriilor
- Cleopterele carnivore
- Cleopterele vegetariene
- Clonarea
- Clonare
- Codul genetic
- Coloana vertebrala la animale
- Comortamentul si adaptarea animalelor la mediul lor de viata
- Comportamentul liliecilor
- Conifere
- Craniul la animale
- Cum functioneaza creierul
- Degradarea solului
- Echinoderme - clasa asteroidea
- Echinoderme - clasa echinodea
- Echinoderme - clasa ophiuroidea
- Ecosistemul
- Entorse, luxatii si fracturi
- Enzimele
- Eroziunea solului
- Factori ce influenteaza numarul de mutatii
- Fazanii
- Fiziologia trunchiului cerebral
- Floarea - Soarelui
- Floarea soarelui
- Fluture de matase
- Fluturele de matase
- Fluturi crepusculari
- Fluturi diurni
- Fluturi nocturni
- Fluturii crepusculari
- Fluturi
- Fotosinteza
- Frunza
- Functiile celulei
- Functiile maduvei spinarii
- Grasimi din regnul animal
- Grasimi din regnul vegetal
- Hidrogenbacteriile, bacteriile metanogene, sulfuroase
- Importanta ciupercilor
- Inima
- Inmultirea bacteriilor
- Inmultirea celulelor
- Inmultirea ciupercilor
- Inmultirea liliecilor
- Insecte din padurile de conifere
- Lichenii
- Limbul unei frunze
- Maduva spinarii ; configuratia externa
- Maduva spinarii
- Matasea paianjenilor
- Membrele animalelor
- Memoria pisicii
- Mezencefalul
- Miriapode ; generalitati
- Mobilitatea ochiului
- Modul de functionare al ochiului
- Molidul
- Monozaharidele
- Morunul, sipul, cega
- Muschii
- Mutatii ; exemple
- Mutatiile plantelor
- Nastiile plantelor
- Neuronii
- Nisetrul
- Nutritia chemioautotrofa
- Nutritia fotoautotrofa
- Nutritia heterotrofa la animale
- Nutritia minerala a plantelor
- Nutritia mixotrofa
- Nutritia saprofita
- Nutritia simbiotrofa
- Nutritie minerala
- Ordinul capuselor
- Ordinul cleoptere
- Ordinul hemiptere
- Ordinul himenoptere
- Ordinul odonate
- Ordinul ortoptere
- Ordinul paianjenilor
- Paduri de conifere ; generalitati
- Paianjenul cartita
- Paianjenul de mare
- Pasarea colibri
- Pasari ; generalitati
- Pasari ; sistemul digestiv, circulator, respirator
- Pasari din padurile de conifere
- Pasarile de prada
- Pasari
- Pelicanii - cuibarit si pescuit
- Pelicanii
- Pelicanul comun si cret
- Pelican
- Petiolul unei frunze
- Pinguinii motati
- Pipaitul ; cum functioneaza
- Pipaitul ; transmiterea mesajelor
- Pipaitul
- Pisica ; generalitati
- Pisica birmaneza
- Pisica de rasa comuna
- Pisica persana
- Pisica siameza
- Plante carnivoare ; capcane adezive
- Plante carnivoare ; capcane varsa
- Plante carnivoare ; capcane veziculare
- Plante carnivoare ; plesnitoare
- Plante carnivoare ; ulcioare
- Plante carnivoare
- Poluarea sonica
- Pozitita muschilor
- Prajirea grasimilor animale
- Proprietatile fibrei de bumbac
- Proteinele in alimentatie
- Racul de rau
- Recoltarea si obtinerea fibrei de bumbac
- Reinnoirea pileii
- Reproducerea ciupercilor
- Reproducerea la ciuperci
- Reproducerea paianjenilor
- Reumatismul articular acut
- Reumatismul
- Rolul fiziologic al cerebelului
- Rolul pielii
- Rolul pipaitului
- Simturile pisicii
- Sisteme (componente, functii)
- Sistemul circulator al animalelor
- SISTEMUL ENDOCRIN
- Sistemul Nervos
- Sistemul Urinar
- Soarta grasimilor in organism
- Soiuri de lalele
- Specii dominante de copaci
- Structura bacteriilor
- Structura interna a cerebelului
- Structura muschilor umani
- Structura neuronului
- Structura ochiului
- Structura paianjenilor
- Structura pielii
- Structura sistemului digestiv al animalelor
- Strutul
- Substanta alba
- Substanta cenusie
- Tipuri de ciuperci
- Tipuri de lalele
- Tipuri de paduri de conifere
- Tropismele plantelor
- Trunchiul cerebral
- Tulpina ; generalitati
- Urechea(componente, functii)
- Vaduva neagra
- Vederea
- Viermi (lung)
- Viermi (scurt)
- Vulturul
- Zborul si ecolocatia liliecilor
-
Geografie (159 copiuţe)
- Planetele Mercur si Venus
- Asteroizi si Comete
- Africa - relieful
- Africa - resurse si clima
- Africa - state
- Africa
- Analiza relatiilor dintre elementele mediului inconjurator
- Apele Romaniei
- Asezarile din Campia Romana
- Aspecte geografice ale asezarilor umane
- Aspecte geografice ale asezarilor urbane
- Atmosfera
- Bucurestiul
- Caile ferate in sec. XIX
- Campia de vest
- Caracteristicile elementelor climatice
- Caracteristicile Pamantului
- Carpati - caractere fizico-geografice
- Carpati - economie
- Carpati - populatia
- Carpati - unitati montane
- Cascada Niagara
- China
- Cicloni - generalitati
- Cicloni tropicali
- Colonii de corali
- Conditiile climatice de ansamblu
- Corali
- Cutremur ; diminuarea efectului distrugator
- Cutremur ; generalitati
- Cutremur ; semnale de avertisment
- Cutremure subacvatice
- Cutremure
- Degradarea mediului inconjurator
- Deplasarile de mase
- Detectoare de cutremur
- DICTIONAR DE GEOGRAFIE PENTRU CLASA A 11-A
- Diviziunile Campiei Romane
- Eclipsa de Soare
- Eclipse de Soare
- Efectele incalzirii globale
- Etajul muntilor inalti
- Evolutia mediului pe Terra
- Explorarea Lunii
- Factorii biotici
- Factorii climatici
- Factorii cosmici
- Factorii edafici
- Factorii hidrologici
- Factorii orografici
- Factorul antropic
- Fauna ecuatoriala
- Flora ecuatoriala
- Formarea cutremurului
- Formarea tornadelor
- Forte naturale uriase
- Fronturi reci si calde
- Furtuni tropicale
- Gaze cu efect de sera
- Hazarde climatice
- Hazarde endogene
- Hazarde exogene
- Hazarde naturale - generalitati
- Hazarde naturale atmosferice
- Hazarde naturale geografice
- Hazarde oceanografice
- Impactul uman asupra mediului ecuatorial
- Incalzirea Pamantului
- India
- Indonezia - agricultura
- Indonezia
- Industria de utilaje
- Industria electrotehnica si electronica
- Influente geografice asupra mareelor
- Insula Pastelui
- Iran - clima si populatia
- Iran - industrie si agricultura
- Iran - minereuri
- Iran
- Irlanda
- Israel - orase
- Israel - populatie
- Israel
- Istoria astronomiei
- Italia - istorie
- Italia
- Japonia - istorie
- Japonia - protectie antiseismica
- Japonia
- Jupiter
- Kilimandjaro
- Kuwait
- Lacul Baikal
- Lacuri glaciare
- Lacuri sarate
- Lacuri tectonice
- Lacuri vulcanice
- Lacurile
- Litoralul romanesc
- Londra
- Luna - generalitati
- Luna - suprafata
- Luna
- Luxemburg
- Madagascar
- Marea Britanie
- Mareele
- Marele Zid Chinezesc
- Marile lacuri
- Marte
- Masurarea incalzirii globale
- Mediul apelor dulci
- Mediul biocenotic
- Mediul edafic
- Mediul hidrologic
- Mediul marin
- Mediul orografic
- Metalurgia
- Mijloace de transport
- Miscarile placilor tectonice
- Musonul
- New York
- Originea Lunii
- Parcul national Teide
- Pestera Holloch
- Pestera Ursilor
- Ploaia acida
- Pluto
- Raurile interioare
- Regionarea climatica
- Relatia om-mediu
- Relatiile intre componentele mediului inconjurator
- Saturn
- Scara Mercalli
- Seul
- Siderurgia
- Sistemul Solar
- Solurile ecuatoriale
- Stele
- Structura mediului
- Surparile de teren
- Tipuri de clima
- Tokyo
- Tornade - apararea impotriva lor
- Tornade - clasificare
- Tornade - formare
- Tornade - generalitati
- Tornade - raspandire
- Transporturile aeriene
- Transporturile pe sine
- Treptele de relief ale continentelor
- Treptele de relief ale oceanelor
- Turismul in India
- Universul
- Vatican
- Venetia
- Venus
- Vulcan extraterestru
- Zone seismice
-
Chimie (90 copiuţe)
- Alcani
- 1 FENIL-3 METIL-5 PIRAZOLONA
- ACID ACETILSALICILIC (ASPIRINA)
- ACID p-NITROBENZOIC
- Acidul sulfuric
- Alcoolul metilic si alcoolul etilic
- Aliaje
- Aluminiu (proprietati)
- Aluminiul
- Amestecuri
- Amidonul
- Amino-acizii naturali
- Apa (H20)
- Apa dura
- Aplicatii ale pH-ului
- Azotul
- Baze
- BROMURA DE ETIL
- Carbunele de pamant
- Celule pentru electroliza
- Celuloza
- Chimia medicamentelor
- CHIMIA VIETII
- Clasificarea colorantilor
- Clasificarea compusilor organici
- Clor
- Coloranti - clasificare
- Coloranti - generalitati
- Coloranti - obtinere si proprietati
- Combinatiile cuprului
- Combinatiile mercurului
- Compusii mercurului cu carbonul
- Compusii mercurului cu elemente din grupa V A
- Compusii mercurului cu hidrogenul
- Compusii mercurului cu oxigenul
- Compusii mercurului cu sulful, seleniul, telurul
- Coroziunea - generalitati
- Coroziunea metalelor
- Cuprul (Proprietati fizice si chimice)
- Despre LSD - Descriere si efecte
- Diamantul
- Electroliza
- Enzime
- Formule procentuale. Formule brute. Formule moleculare
- Fosforul - proprietati fizice si chimice
- Fosforul - structura, preparare, utilizari
- Galvanoplastia
- Halogenuri si pseudohalogenuri
- Hidrogenul - informatii generale
- Hidrogen
- Intrebuintarea clorurilor
- Intrebuintarile mercurului
- Izomeria cis-trans
- Izomerie de catena
- Legaturi chimice in compusii organici
- Legea conservarii masei substantelor
- Legea proportiilor definite
- Magneziu - proprietati fizice, intrebuintare
- Magneziu - reactii cu oxigenul, aliaje de Mg
- Materiale alternative
- Mercurul (proprietati fizice)
- Mercurul - proprietati
- Mercurul - raspandire, obtinere, intrebuintare
- Mod de obtinere a alchenelor
- Monozaharide
- P-ACETANILID-SULFOCLORURA
- P-ACETANILID-SULFONAMIDA.
- P-aminobenzoat de etil (anestezina)
- P-nitrobenzoat de etil
- PH-ul in corpul uman
- Pile primare
- Pile secundare
- Principiul rotatiei libere
- Proprietati ale metalelor
- Proprietati fizice si chimice ale alcanilor
- Proprietati fizice si chimice ale alchenelor
- Proprietatile Cuprului
- Reactiile redox
- SALICILAT DE METIL
- Sapunuri
- Sarurile magneziului
- Siliciu - proprietati fizice si chimice
- Siliciu - starea naturala, intrebuintare
- Sodiu
- Structura si denumirea alcanilor
- Structura si denumirea alchenelor
- Structura si utilizarile polimerilor vinilici
- Teoria transferului de protoni
- Utilizari&actiune fizica a alcanilor
- Zaharoza
-
Informatica (50 copiuţe)
- Calculatorul si Procesorul
- Interfete Grafice
- Internet si Standarde comunicare
- Interfete grafice Java Swing (javax.swing)
- Arbori binari ; definire
- Arbori binari ; generalitati
- Arbori binari de cautare
- Arbori partiali de cost minim
- Arhitectura microcalculatoarelor
- Arhitectura unui sistem electronic de calcul
- Arhivarea discurilor
- Arhivarea si dezarhivarea
- Carcasa
- Clasificarea virusilor
- Coada implementata dinamic
- Driverspace
- Drumuri minime si maxime in grafuri orientate
- Echipamente periferice
- FTP
- Functii predefinite
- Graf neorientat ; parcurgerea in adancime
- Hard-disk
- HTML ; adaugarea imaginilor
- Implementarea arborilor binari
- Imprimanta
- Imprimante cu jet de cerneala
- Linux ; definire
- Liste liniare, Stive, Cozi, Arbori, Arbori binari
- Memoria
- Modemul
- Monitorul
- Mouse
- MS-DOS ; comenzi externe
- MS-DOS ; comenzi interne
- MS-DOS ; generalitati
- O mica istorie a microprocesoarelor
- Placa de baza
- Placa video
- Retele lan si wan
- Scanner
- Sistem de operare ; generalitati
- Sistemul de fisiere in MS-DOS
- Slot-uri
- Stiva alocata dinamic
- Tastatura
- Tipuri de computere
- Virusi de BOOT
- Virusi de fisiere
- Virusi MACRO
- Windows
-
Istorie (48 copiuţe)
- Adolf Hitler si nazismul
- Al doilea razboi mondial
- Alexandru cel Bun
- Anul 1989 in istoria contemporana
- Austro-Ungaria in sec XIX
- Baroc si clasicism
- CAP I, II, IV, VI, VII - Istoria romanilor
- Dacia - provincie romana
- Democratia - scurt istoric
- Dictionar de termeni
- EXPANSIUNEA ROMEI INTRE 753-27 I.E.N.
- Factori ai romanizarii
- Formarea si organizarea Tarii Romanesti
- Germania in sec XIX
- Imperiul otoman (1055-1699)
- Inceputurile Romei
- Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial
- Istoria antica a Romaniei
- Istoria contemporana a Romaniei
- Istoria Galatiului
- Istoria in lumea antica
- Istoria medievala a Romaniei
- Istoria moderna a Romaniei
- Marasesti, Marasti, Oituz
- Migratiile.Imp Bizantin.Iconoclasti si iconoduli
- Mihai Viteazu
- Osiris
- PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO
- Primul razboi mondial
- Razboiul de 30 de ani
- Regalitatea geto-dacilor
- Regimul fascist italian (1922-1945)
- Regimul nazist din Germania (1933-1945)
- Regimuri totalitare
-
Revolutia de la 1821
Esti din Bucuresti si cauti un meditator la matematica pentru gimnaziu, liceu sau admitere la facultate? Suna acum la 0766440503
Link scurt pentru mobil: http://www.fituica.com/f3979Revolutia de la 1821 de sub conducerea lui TUDOR VLADIMIRESCULink scurt pentru mobil: http://www.fituica.com/f3979
Cauzele acestei miscari salasluiesc pe de o parte in contradictiile antagonice dintre taranimea aservita si boierime, ca urmare a numeroaselor si apasatoarelor obligatii de renta (claca, dijma, diferite dari) si a abuzurilor ce faceau si mai grea aceste obligatii, in aparitia noilor forte productive si a noilor relatii de schimb si productie care intra in conflict cu cele vechi. Pe de alta parte, dezvoltarea fortelor nationale romanesti cerea imperios scuturarea jugului otoman.
SPORIREA CLACII SI A DIJMEI
In perioada ce a precedat rascoala, se inregistreaza ofensiva boierilor impotriva drepturilor clacasilor, obligandu-i la zile de claca peste cele legale, pretinzandu-le zile de munca in locul darii in bani, ingradindu-le dreptul de folosinta a padurilor, pasunilor si iazurilor, de deslantuire de noi ogoare. Sistemul arendasiei, care se generalizeaza in acest timp, contituie o noua plaga care apasa asupra populatiei taranesti, deoarece arendasul, pe langa realizarea arendei mai storca si pe seama sa dijme si dari grele.
Puse in cumpana cele doua categorii de obligatii ale taranilor – fata de boier si fata de stat – , balanta inclina in favoarea celor din urma. Cumpararea domniei, plata haraciului, a peschesurilor, a mucarerului, achitarea datoriilor ralizarea unor noi averi intr-un timp scurt de domnii fanarioti explica fiscalitatea excesiva din acest timp. La acestea se adauga alte dari si daruri pentru dregatorii, mari si mici, ce-si scoteau cheltuielile de cumparare a dregatoriei si-si realizau averi personale in stoarcerea taranimii.
NEMULTUMIREA PATURII SOCIALE
Greutatea fiscalitatiii era resimtita si de taranimea libera in masura importanta. Mosnenii si pandurii olteni au fost supusi unor dari in bani greu de platit si amenintati de a fi asimilati cu clacasii.
Monopolul comercial otoman limitat dar nu desfiintat, ingradirea circulatiei marfurilor prin numeroasele vami din interior cauzau mari prejudicii negustorimii si starneau nemultumirile acesteia.
Motive de nemultumire aveau si boierii concurati si chiar indepartati din dregatorii de elemnetele greco-levantine ce se inmultisera pete masura.
Cresterea nemultumirilor populare, accentuarea contradictiilor dinlauntrul claselor dominante sau manifestat puternic la sfarsitul deceniului al II-lea si inceputul deceniului al III-lea al secolului al XIX-lea. Marea majoritate a poporului era profund nemultumita de regimul social politic fanariot, de relatiile de productie sociale care pastrau inca vechiul caracter feudal. Nu numai taranii, dar si targoveti erau profund interesati de schimbarea vechii oranduiri, in dezvoltarea schimbului de marfuri si a productiei pe noile fagasuri.
Acestea explica masiva participare a marii majoritati a poporului la miscarea revolutionara din 1821 si caracterul democratic national si progresist al acestei miscari.
INFLUENTA RASCOALELOR SARBESTI SI A MISCARII ETERISTILOR
Rascoala sarbilor impotriva imperiului otoman (1804 – 1816) a avut un mare ecou in randurilor tuturor popoarelor asuprite din Balcani si Europa Centrala.
Relatiile economice, sociale si culturale stranse existau intre popoarele de pe cele doua maluri ale Dunarii, indeosebi intre romani si sarbi. Unele capetenii ale rascoalei sarbilor treceau fluviul, adapostindu-se la prietenii lor din Oltenia. Mai tarziu oastea lui Tudor Vladimirescu vor lupta fruntasi ai tuturor popoarelor din Balcani.
Incepand din anul 1814 s-a format nucleul conducator al rascoalei iar Tudor Vladimirescu a inceput pregatirile adunand arme si organizandu-si pandurii din clanul Closani (Mehedinti).
Burghezia greceasca in general si mai ales cea asezata in diferite parti ale Europei dezamagita de politica lui Napoleon, in care-si pusesera nadejdi de eliberare, nu vedeau o alta posibilitate pentru a o obtine acum dupa Congresul de la Viena, decat printr-o rascoala generala antiotomana. In acest scop infiinteaza societatea secreta Eteria (Fratia), cu sediul la Constantinopol si cu eforii (sectii) in diferite tari. Asemenea sectii existau in Rusia si in Principate, conduse de oameni cu o situatie sociala si politica superioara, ceea ce explica lipsa preocuparilor Eteriei fata de problema taraneasca. Conducator al Eteriei a fost ales Alexandru Ipsilanti, fiul fostului domn fanariot Constantin si aghiotant al tarului. In toamna anului 1820, scrisori trimise diferitilor conducatori ai eforiilor anuntau rascoala cu sprijinul tarului.
In acesta miscare generala antiotomana, un rol insemnat i se rezervase si vechiului comandant de panduri, Tudor Vladimirescu, anume de a rica ,,norodul” romanesc. Aceasta misiune i se incredinteaza si de ,,Comitetul de obladuire” format la moartea domnitorului Alexandru Sutu, la mijlocul lunii ianuarie 1821, confirmata si prin legamantul din acelasi timp dintre Tudor si doi conducatori eteristi, Iordache si Farmache. Acest legamant era de fapt o conventie care consemna o alianta politica intre revolutionarii romani si greci.
Dupa cateva zile numai, Tudor pleaca spre Oltenia, pentru a pune in aplicare planul de rasculare a norodului. Manastirea Tismana, intarita, urma sa fie una din bazele de rezistenta. Ajuns la Pades, trimite oameni de incredere pentru chemarea pandurilor si plaiesilor sub steagul rascoalei .
PROCLAMATIA DE LA PADES
Dupa ce-si constituia o oaste destul de numeroasa, Tudor lanseaza, la sfarsitul lunii ianuarie 1821, din Pades, proclamatia-program catre tot ,,norodul romanesc” din Tara Romaneasca ,,ori de ce neam ar fi”, cerandu-i sa se rascoale impotriva tuturor asupritorilor. Continutul social al proclamatiei: rapirea pamanturilor boieresti si manastiresti si impartirea acestora taranimii, desfiintarea privilegiilor boieresti, dreptate si slobozenie – explica adeziunea entuziasta a poporului la miscare.
Constitutia de la Pades, ,,adunarea norodului” era singura autoritate pentru masele populare. Inca o data, in fata ,,adunarii norodului”, Tudor schiteaza programul rascoalei: desfiintarea birului, dreptate si libertate pentru tara, redobandirea drepturilor pierdute impartirea averilor celor ce au suferit nepastuiri si nedreptati. Indemnati si incurajati de ce se intampla la Pades, taranii incep sa atace conacele, mosiile boieresti si manastiresti in toata Oltenia. De aici rascoala se raspandeste cu mare iuteala in Muntenia si chiar in unele parti ale Moldovei.
In scurta vreme intreaga Oltenie era in mainile rasculatilor. Popasul de la Tantareni, prea lung pentru vremuri revolutionare (aproape toata luna februarie), a fost folosit pentru organizarea taberei. La inceputul lui martie se ridica tabara, pornind spre Bucuresti. O buna parte a boierimii de teama rascoalei, a parasit tara, asezandu-se in unele orase ale Transilvaniei: Brasov, Sibiu, Lugoj, mai ales dupa ce Tudor si-a precizat clar pozitia inca o data in acel raspuns hotarat ca ,,patria se cheama poporul si nu tagma jefuitorilor”. De aceea drumul de la Slatina la Bucuresti, intre 4 si 21 martie, a fost un drum triumfal.
In jurul lui Tudor Vladimirescu s-a consolidat si largit conducerea miscarii revolutionare si nationale. La mijlocul lunii martie se lanseaza de la Bolintin (de langa Bucuresti) prima Proclamatie catre bucuresteni.
Tudor si-a asezat tabara la Cotroceni, iar Alexandru Ipsilanti, care trecuse cu detasamentul de eteristi prin Moldova, tot langa Bucuresti, la Colentina.
GUVERNAREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
Stapan timp de aproape doua luni in Capitala, Tudor Vladimirescu era singura autoritate ascultata in tara. Grija lui de capetenie era sa castige ,,dreptatile” celor doua Principate. Petru aceasta cerea sa fie ,,la un gand si la un glas cu Moldova”, ca ,,unii ce suntem de un neam, de o lege”. Si tot in vederea realizarii acestei dorinte, intareste armata, chemand la oaste taranimea, inarmand-o cu pusti si pistoale, instruind-o, sapand santuri de aparare.
Inca din luna februarie, concretizeaza un plan de reforme sub titilul: ,, Cererile norodului romanesc”, care cuprindea: suprimarea vamilor interne, inlaturarea elementelor nepamantene din dregatoriile publice si cele bisericesti, crearea unei armate de 6000 de oameni scutiti de dari.
La sfarsitul lunii martie Tudor Vladimescu lanseaza cea dea doua Proclamatie catre bucuresteni cerand locuitorilor capitalei sa se uneasca cu fortele patriotice si revolutionare conduse de dansul si sa le ajute in lupta pentru ,,dobandirea dreptatilor”; apoi afland de dezavuare de carte tar a miscarilor din Balcani, lipsit deci de sprijinul Rusiei, este nevoit sa incheie o intelegere cu acea parte a boierilor care ramasesera in Bucuresti.
Intr-adevar, in acest timp, tarul Alexandru I dezaprobase si infierase ambele miscari nationale si democratice atat pe cea greceasca cat si pe cea romaneasca. Tudor Vladimirescu, preluand conducerea, lanseaza Proclamatia sa catre tara, care a avut un mare rasunet.
RASUNETUL REVOLUTIEI IN TRANSILVANIA
Nu trecusera nici doua saptamani de la Procalmatia de la Pades ca taranii romani din Transilvania ii cunosteau cuprinsul in intregime si aproape pe de rost, dupa cum le e foarte familiar numele conducatorului miscarii: Todoras, Todorut. Cu diferite prilejuri, taranii din Hunedoara, Arad si pana in partile nordice, in Crasna, sustineau ca au citit Proclamatia de la Pades. Se pregateau sa-l primeasca pe Tudor si sa faca si ei cu nobilii ceea ce facusera taranii din Oltenia cu boierii de acolo. Oficialitatea alarmata a luat masuri pentru preintampinarea izbucnirii unei alte rascoale, ca aceea a lui Horea.
PRINDEREA SI UCIDEREA LUI TUDOR
Ajungand in conflict cu eteristii care nu se grabeau sa treaca Dunarea asa cum le ceruse, in coasta cu armata turceasca ce trecuse pe pamantul tarii, Tudor preocupat de interesele salvgardarii patriei sale, incearca sa-i induplece pe turci sa crute tara, in acelasi timp intarindu-si tara cu santuri si metereze.
Eteristilor nu le convenea atitudinea lui Tudor fata de ei si de aceea comploteaza impotriva lui. Pe cand se retragea cu armata din Bucuresti, cu scopul de a se apara de invazia otomana in Oltenia, la 15 mai, eteristii ii taie drumul, somandu-l sa se opreasca. Intalnirea dintre Tudor si Iordache Olimpiotul, reprezentantul lui Ipsilanti, care a avut loc la Golesti, s-a incheiat printr-o efemera intelegere. Aceasta intelegere a durat numai cateva zile, deoarece Ipsilanti si cei din jurul sau jurasera moarte lui Tudor. Eteristii atrag in complot si pe unii capitani de panduri si atfel Tudor este prins si dus la Targoviste la Ipsilanti. Acesta la dat pe mana celor mai sangerosi dintre oamenii sai, care l-au taiat cu sabiile in 27 mai. Dar oastea de panduri nu se risipeste ci se retrage la Dragasani unde, la 29/30 mai, in viile din dreapta Oltului, are loc prima batalie victorioasa dintre romani si turci .
Marea insemnatate a acestei batalii consta in faptul ca apare pentru prima data in istoria moderna a Romaniei embrionul armatei nationale, care intr-o ciocnire importanta cu o armata cu o armata invadatoare obtine victoria. Eteristii sunt infranti la 7 iunie in cea dea doua batalie de la Dragasani.
Ultima rezistenta a pandurilor are loc la manastirea Tismana, la 20 iulie 1821.
Eteristii au suferit, cu toata rezistenta lor curajoasa, infrangere dupa infrangere, la Dragasani si Slobozia in Tara Romaneasca, la Sculeni si Secu in Moldova.
CARACTERUL SI INSEMNARILE REVOLUTIEI
Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu nu poate fi caracterizata ca o rascoala taraneasca, desi masele principale care s-au angajat in aceasta lupta au fost cele taranesti, cele mai exploatate si jefuite in oranduirea feudala, si mai cu seama in conditiile regimului fanariot care stirbea grav autonomia tarilor romane.
Aceasta revolutie a cuprins intregul popor din Tara Romaneasca, precum si o parte din burghezia incipienta si chiar din boierime; a avut deci un caracter foarte larg , ridicand la lupta toate acele paturi, clase sociale, care erau interesate in inlaturarea feudalismului si a jugului turco-fanariot si in realizarea independentei si suveranitatii nationale.
La mijlocul secolului al XVIII-lea si mai ales la inceputul secolului al XIX-lea dezvoltarea fortelor productive impunea noi relatii sociale, noi relatii de productie si de schimb. Fortele care au reactionat in revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, tindeau, constient sau inconstient, la instaurarea noilor relatii de productie si de schimb, in forme burgheze. De aceea aceasta miscare revolutionara poate fi considerata ca un prolog al revolutiei burghezo-democratice de la 1848 in tarile romanesti.
Trasaturile distinctive ale revolutiei din 1821 merita a fi subliniate:
a)A fost fost pregatita cu mult inainte de catre un nucleu conducator, in fruntea caruia se afla Tudor Vladimirescu.
b)Miscarea a dispus de forte armate, organizate si antrenate – pandurii si plaiesii.
c)A existat o strategie si o tactica politica, Tudor Vladimirescu urmarind o cat mai larga a maselor populare si a tuturor claselor sociale in aceasta actiune revolutionara.
d)A existat o strategie si o tactica militara care a permis fortelor armate ale revolutiei sa parcurga victorioase drumul din plaiul Closanilor pana in capitala tarii si sa ocupe Bucurestiul.
e)Timp de doua luni fortele revolutionare au detinut puterea politica in stat.
f)Miscarea a avut un program politic, format in Proclamatia de la Pades, in proclamatiile de la Bucuresti si in alte documente de mare insemnatate; pentru prima data Tudor formuleaza intr-un document public ideea unitatii nationale si a necesitatii strangerii legaturilor dintre romanii din Tara Romaneasca si Moldova, ,,ca unii ce suntem de un neam, de o lege, si supt aceasta stapanire, si ocrotiti de aceasta de aceeasi putere. Asadar, urmeaza sa stim cele ce se fac acolo, si sa le vestim acestea de aici, ca fiind intr-un gand si un glas cu Moldova, sa putem castiga, deopotriva, dreptatile acestor printipaturi, ajutorandu-ne unii pe altii” (5 aprilie 1821).
Cumpanind toate aceste fapte incontestabile se poate aprecia ca miscare condusa de Tudor Vladimirescu a depasit cu mult nivelul miscarilor sociale si nationale anterioare, si ca a fost prima etapa a revolutiei burgheze. - Revolutia franceza
- Roma imperiala
- Romania in sec XIX
- Societatea democrata si valorile sale
- Statul condus de Decebal
- SUA o noua putere a lumii
- The Tragedy Of Julius Caesar
- Totalitarismul
- Tripla Alianta
- Tudor Vladimirescu
- UE - istoric
- Umanismul si iluminismul
- Viata politica 1878-1914
-
Economie (28 copiuţe)
- FDP, Cererea, Oferta, Concurenta, Monopolul, Piata monetara, Bursa de valori, etc
- Marketing
- Capital, Stocuri, Decontari, Trezorerie, Cheltuieli
- Organizatia
- Metodologia cercetarii stiintifice
- Management
- Drept, Comercianti, Contracte, Societati Comerciale, Persoane fizice, SRL
- Functii Management
- Cap. Banii - definitii
- Cap. Factorii de productie - definitii
- Cap. Piata.Cerea si oferta - definitii.
- Cauzele inflatiei
- Costul de oportunitate
- Economia de piata
- ECONOMIA NATURALA SI DE SCHIMB
- Evolutia economiei - 10 ani de scurgere a creierelor romanesti
- Evolutia politicii monetare in Romania
- Franciza
- Inflatia
- Intreprinderea
- Mediul ambiant
- Moneda si convertibilitatea
- Nevoi si bunuri
- Nevoile si resursele.Activitatea Economica - definitii
- Progresul tehnic
- Rolul intreprinderii in cadrul economiei
- Toate notarile termenilor economici.
- UNIVERSUL ECONOMIEI
- Psihologie (6 copiuţe)
- Sociologie (8 copiuţe)
-
Matematica (69 copiuţe)
- Adunarea vectorilor ; regula paralelogramului
- Adunarea vectorilor ; regula poligonului
- Adunarea vectorilor ; regula triunghiului
- ALGEBRA
- Axa, polii, polarele , unghiurile sferice si masurarea lor
- Bisectoarea unui unghi
- Cazurile de congruenta pt triunghiurile dreptunghice
- Cercul
- Cilindrul
- Coliniaritatea a doi vectori
- Conul
- Copiuta mate (functii derivabile,grafice)
- Criterii de divizibilitate
- Cuantificator existential si universal
- Cubul
- Drepte paralele si drepte taiate de o secanta
- Drepte paralele taiate de o secanta
- Dreptunghiul
- Ecuatii si sisteme de gr. I
- Enunt, propozitie, predicat
- Figuri pe sfera. Fusul sferic. Triunghiul sferic. Triunghiul sferic. T[..]
- Geoemtria sferica
- Inmultirea unui vector cu un scalar
- Linia mijlocie
- Mediana
- Mediatoarea unui segment
- Multimi si propozitii
- Negatia
- Notiunea de convergenta a sirurilor
- Numere intregi
- Numere irationale
- Numere naturale
- Numere rationale
- Numere reale
- Paralelipipedul dreptunghic
- Paralelogramul
- Partea intreaga si partea fractionara a unui numar
- Patratul
- Piramida
- Poliedre regulate
- Prisma
- Progresia aritmetica
- Progresia geometrica
- Progresii ; generalitati
- Proprietati ale sirurilor convergente
- Proprietatile unghiurilor triunghiului sferic
- Relatiile dintre un tringhi sferic dat si triunghiul lui polar
- Reprezentarea sferei pe un plan. Retele stereografice
- Rombul
- Scaderea vectorilor
- Sfera
- Siruri ; generalitati
- Teorema lui Ceva
- Teorema lui Pitagora
- Teorema lui Thales; teorema celor 3 perpendiculare
- Teoreme ; bisectoarei, inaltimii, catetei, cosinusului, proiectiei
- Teoreme si propozitii de paralelism
- Teoreme si propozitii de perpendicularitate
- Teoreme
- Triunghiul dreptunghic
- Triunghiul echilateral
- Triunghiul isoscel
- Trunchiul de con
- Unghi exterior unui triunghi
- Valoarea de adevar a unei propozitii
- Vectori in plan
- Vectori legati echipolenti
- Vectori liberi
- Versorul, modulul, egalitatea a doi vectori
- Latina (7 copiuţe)
-
Contabilitate (70 copiuţe)
- Contul 341 `Semifabricate`
- Contul 332 `Lucrari si servicii n curs de executie;`
- Activele circulante si activele de regularizare ; definitii
- Activele imobilizate ; definitii
- Activele imobilizate
- ANALIZA CONTABILA
- Bilantul contabil
- Bon de consum
- Bon de predare a mat refolosibile la magazie
- Bon de predare a produselor finite la depozit
- Bon de predare a semifabricatelor la magazie
- Bon de restituire
- Bon de transf- 2 gestiuni n incinta unitatii
- Capitalul societatii
- Cererea si oferta de capital
- Circuitul, pastrarea, arhivarea documentelor
- Clasificarea documentelor
- Clasificarea stocurilor
- Contabilitarea stocurilor
- CONTABILITATEA AMORTIZARILOR
- Contabilitatea capitalului social
- Contabilitatea decontarilor cu terti
- CONTABILITATEA V NZARILOR N RATE
- Contul 301 `Materii prime`
- Contul 302 `Materiale consumabile`
- Contul 303 `Materiale de natura obiectelor de inventar`
- Contul 308 `Diferente de pret la materii prime si materiale`
- Contul 331 `Produse n curs de executie`
- Contul 345 `Produse finite`
- Contul 346 `Poduse reziduale`
- Contul 348 `Diferente de pret la produse`
- Contul 351 `Materii si materiale aflate la terti`
- Contul 354 `Produse aflate la terti`
- Contul 361 `Animale si pasari`
- Contul 371 `Marfuri`
- Contul 378 `Diferente de pret la marfuri`
- Contul 381 `Ambalaje`
- Contul 388 `Diferente de pret la ambalaje`
- Contul de profit si pierdere
- CONTUL(functii&structura)
- Corectarea documentelor
- Dispozitie de livrare
- DOCUMENTE CONTABILE
- Documente de evidenta
- Dubla inregistrare si corespondenta conturilor
- ELEMENTELE PATRIMONIULUI
- EVALUAREA IESIRILOR DE STOC
- Evaluarea
- Fisa de evidenta a obiectelor de inventar n folos[..]
- Fisa de magazie
- Fisa limita de consum
- Functii contabile
- GRUPA 39 `PROVIZIOANE PT STOCURI`
- Indicatorii bonitatii financiare
- Intocmirea documentelor
- Lista de inventariere
- Marfurile si TVA-ul
- METODA INVENTARULUI INTERMITENT
- METODA INVENTARULUI PERMANENT
- Nota de receptie si constatare de diferente
- PRINCIPII CONTABILE GENERAL ADMISE
- Reduceri comerciale - definitii
- Registrul stocurilor
- Reguli contabile pentru reduceri comerciale
- Sistemul bancar
- Structura activului
- Structura pasivului
- Structuri de venituri si cheltuieli
- Variatia costurilor bilantiere
- Verificarea documentelor
-
Marketing (24 copiuţe)
- Agentii de publicitate
- Aspecte legate de standardizarea produselor
- Bugetul de publicitate
- Cap.1. Esenta Marketingului. 1.1.Contextul aparitiei si promovarii mar[..]
- CERCETARI DE MARKETING
- CONTINUTUL, FUNCTIILE SI SPECIALIZAREA MARKETINGULUI
- COORDONATELE POLITICII DE MARKETING
- Departamentul media
- Obiectivele publicitatii
- ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARKETING
- POLITICA DE DISTRIBUTIE SI CANALELE PT PRODUSE
- POLITICA DE PRET
- POLITICA DE PRODUS
- POLITICA PROMOTIONALA
- PROCESUL DECIZIONAL IN MARKETING
- PROGRAMUL DE MARKETING
- Publicitate outdoor
- Publicitate prin radio
- Tipologia cercetarilor de marketing
- [Marketing turistic] Cerea
- [Marketing turistic] Consumul turistic
- [Marketing turistic] Piata turistica
- [Marketing turistic] Sezonalitatea cererii
- [Marketing turistic] Tendintele cererii si consumului turistic
- Diverse (10 copiuţe)
- Drept (4 copiuţe)
- Franceza (2 copiuţe)
- Studiul Materialelor (2 copiuţe)
- Religie (3 copiuţe)
- Alimentatie (9 copiuţe)