Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Imperiul otoman (1055-1699)

TURCII

1055 - TURCII SELGIUCIZI CAPTUREAZA BAGDADUL
1071 - SELGIUCIZII II INFRANG PE BIZANTINI LA MANZIKERT
1280- TURCII OTOMANI SOSESC IN ASIA MICA
1302 - SULTANATUL SELGIUCID DE LA KONYA SE PRABUSESTE
1389 - LUPTA DE LA KOSOVO
1396 - LUPTA DE LA NICOPOLE
1402 - OTOMANII INFRANTI DE TIMUR LA ANKARA
1453 - OTOMANII OCUPA CONSTANTINOPOLUL
1521 - CAPTURAREA BAGDADULUI
1526 - CUCERIREA UNGARIEI- LUPTA DE LA MOHACS
1683 - TURCII ASEDIAZA VIENA
1699 - PACEA DE LA KARLOWITZ: DECLINUL IMPERIULUI OTOMAN DEVINE VIZIBIL


In secolul al XI-lea, din Asia Centrala a pornit tribul turcic al selgiucizilor, condusi de Togrul Beg, care va cuceri zona Iranului si a Irakului (capitala la Bagdad), intrand in conflict cu Imperiul Bizantin in Armenia (capitala la Erevan).
In 1071, va avea loc lupta de la Manzikert, prima victorie a Imperiului Otoman, condus de urmasul lui Togrul, Alep Arslan, impotriva Imperiului Bizantin, care a pierdut Armenia si o mare parte din Asia Mica.
Imperiul Bizantin nu putea astepta ajutor de la crestinii din Occident, deoarece, dupa Marea Schisma din 1054 si dupa cruciada deviata din 1204, ei se aflau in conflict.
Intre timp, sultanatul selgiucid de la Konya a fost impartit si sfaramat de mongoli. Mostenitorii sai cei mai indrazneti au fost turcii osmanlai (otomani-numiti asa dupa primul lor conducator – Osman – care a trait la inceputul secolului al XIV-lea). Ei au fost angajati ca mercenari in luptele pentru tronul bizantin.
Posesiunile Imperiului Otoman in zona se vor extinde, in dauna Imperiului Bizantin, mai ales dupa ce, la inceputul secolului al XIV-lea, turcii vor intra in Europa prin Peninsula Balcanica, de unde vor incepe expansiunea spre nord catre Sofia si spre vest catre Salonic si coasta albaneza a Marii Adriatice. Astfel, in secolul al XIV-lea, turcii au cucerit in Peninsula Balcanica orasele Galipoli si Adrianopol (astazi Edirne), pe ultimul facandu-l capitala a Imperiului Otoman.
Cucerirea Serbiei in 1389 la Kosovo, pe Campia Mierlei, a confirmat suprematia otomana. Pe campul de lupta a cazut insusi conducatorul armatei sarbe, cneazul Lazar.
La sfarsitul secolului al XIV-lea, Imperiul Bizantin se reducea doar la capitala, cu turci pe ambele parti ale Bosforului, doar celebrele ziduri de aparare ale Constantinopolului reusind sa ii tina pe acestia la distanta.
Statele din sudul Dunarii au acceptat sa plateasca tribut in schimbul pacii sau au fost ocupate.
In 1395, regele Sigismund al Ungariei s-a aliat cu Mircea cel Batran al Tarii Romanesti si i-a invins pe turci.
Raspunsul crestinilor fata de infrangerea din 1389 a fost o coalitie condusa de Sigismund de Luxemburg (print franco-german0, care a initiat o cruciada impotriva turcilor, lupta avand loc in 1396, la Nicopole, pe malul bulgaresc al Dunarii. Sultanul victorios, Bayazid, a atacat chiar Constantinopolul, desi fara succes. Bayazid a fost infrant si prins la Ankara, in 1402, de Timur cel Schiop, conducatorul Imperiului Mongol intre Marea Caspica si Marea Egee.
Imperiul Otoman s-a destramat si, desi Timur a disparut curand din peisaj, au trecut aproape cincizeci de ani pana cand raul a fost reparat, iar sultanul Mahomed(Mehmed) al II-lea (1451-1481) s-a simtit pregatit sa lanseze un nou atac asupra Constantinopolului.
Atacul a fost planificat sistematic. Constantinopolul nu putea primi ajutor nici pe uscat nici pe mare datorita celor doua fortarete turcesti de pe Bosfor si flotei acestora care naviga prin Marea Marmara spre sud. Armatei otomane, compusa din 150.000 de oameni, i-au tinut piept doar cateva mii de aparatori, dar bizantinii au opus rezistenta timp de doua luni, pana cand, la 29 mai 1453, zidurile au fost, in cele din urma, strapunse. Imperiul Bizantin a disparut, bisericile acestuia au fost tranformate in moschei, iar Constantinopolul a devenit capitala sultanilor otomani.
Mahomed al II-lea, a carui tactica iscusita l-a ajutat sa cucereasca Constantinopolul. Lantul care impiedica navigatia in apele din jurul portului a fost ocolit cand Mahomed si-a tras navele pe uscat, spre capatul stramtorii.
Mahomed(Mehmed) reuseste sa pastreze ordinea in tarile cucerite prin forta, dar si prin diplomatie, respectand religiile populatiilor cucerite. Multi conducatori ai imperiului erau persoane renegate din randul popoarelor crestine supuse.
Armata Imperiului Otoman era formata din oastea de uscat: spahii(armata de elita, reprezentati de musulmani)(calareti), ieniceri(copii luati de mici din randul populatiilor cucerite si crescuti de turci)(soldati pedestri, care luptau cu sulita, arcul sau pusca) si flota,formata din greci cuceriti.
Soldati pedestri in Constantinopol, in 1453.
Forta de soldati pedestri a fost creata de nepotul lui Osman.
Recrutati din randurile copiilor crestini din Balcani, ei au devenit un corp de elita
In secolul al XVI-lea, politica Imperiului Otoman s-a schimbat,astfel incat acesta nu s-a mai multumit doar cu inlocuirea Imperiului Bizantin, ci a incercat sa-si extinda autoritatea si in vest.
Puterea otomana a atins apogeul in timpul sultanului Soliman Magnificul.
A fost cucerit Belgradul in 1521, iar in 1526, dupa batalia de la Mohacs, a fost cucerita si Ungaria. Imperiul Otoman ajunge, astfel, dupa impartirea in trei a Ungariei, sa aiba granita cu Imperiul Habsburgic, condus de Carol al V-lea(Imperiul Habsburgic era cea mai mare putere a Europei Occidentale din acea perioada).
Budapesta asediata de Soliman, intr-o miniatura din secolul al XVI-lea.
Dupa batalia de la Mohacs, din 1526, mare parte a Ungariei, inclusiv Budapesta, a cazut in maini otomane.
Pentru prima data Imperiul Otoman s-a aliat cu o putere crestina, Franta, care era nemultumita de pretentiile expansioniste ale habsburgilor. Regele Frantei, o persoana necredincioasa, a preferat in aceste conditii alianta cu sultanul.
Limitele expansiunii turcesti fusesera atinse. Sub conducerea unor sultani nepriceputi, Imperiul Otoman a slabit.
In secolele urmatoare se va observa ca Imperiul Habsburgic a reusit sa provoace slabirea Imperiului Otoman, astfel incat, in 1683, la Viena, Imperiul Otoman, desi avea o armata de 200000 de oameni, a fost invins si a fost obligat sa paraseasca Europa, in urma pacii de la Karlowitz.
Asediul fara succes al turcilor asupra Vienei, in 1683.
In 1699, austriecilor li s-au restituit toate pamanturile ungare prin pacea de la Karlowitz.
Dupa o scurta perioada de bunastare, in secolul al XVIII-lea, in Imperiul Otoman s-a instalat un declin ireversibil, astfel incat, in secolul al XIX-lea, viitorul acestuia devenise o problema internationala, denumita de britanici ,,Chestiunea Orientala’’.