Formarea si organizarea Tarii Romanesti
Formarea statului Tara Romaneasca
Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic , care a fost la inceputul sec. al XIV- lea Basarab I, voievodul de la Arges. Profitand de slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza interna din Ungaria, unde in anul 1301 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal, Basarab I a unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare, cu capitala in Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti . Dintr- o cronica ungara se stie ca in anul 1324 Basarab I era " mare voievod in Tara Romaneasca ".
Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor unguri de a supune Tara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta. Succesorii lui Basarab I au continuat sa intareasca legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri. Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul lui Basarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit pebiserica ortodoxa si in anul 1359 a intemeiat prima mitropolie ortodoxa.
Organizarea statului feudal in Tara Romaneasca
La sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. Primele formatii statale in teritoriile din jurul Dunarii si ale Carpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele ajunsesera a fi inconjurate de state feudale puternice, care urmareau sa- si largeasca hotarele pe seama teritoriilor statelor vecine.Ca influenta asupra centralizarii statului in Tara Romaneasca a fost jugul mongol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii unguri si de rivalii lor, feudalii poloni.
In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In realitate insa, in toate hotararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se imparteau in "mari" si "mici". In mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari feudali, se aflau toate organele supreme de conducere. Din mijlocul boierilor mari se alegeau inaltii dregatori care il ajutau pe domn. Boierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau judetelor, in care erau impartite teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in folosul lor diferite dari si amenzi.
Dezvoltarea economica a Tarii Romanesti
Desi navalirea tataro - mongola a pustiit teritoriile Tarii Romanesti , cresterea fortelor de productie in cursul celei de- a doua jumatati a sec. al XIII- lea si in sec. al XIV- lea a dus la un progres economic foarte vizibil al acestor teritorii. Cultura graului, meiului si a pomilor fructiferi a atins in Tara Romaneasca o dezvoltare insemnata incepand din sec. al XIV- lea. Dezvoltarea mestesugurilor si a schimbului a dus la cresterea oraselor existente si la infiintarea de noi orase pe teritoriile Tarii Romanesti. In sec. al XIV- lea a capatat o mare raspandire comertul intern, care a contribuit la consolidarea legturilor economice dintre diferitele parti ale Tarii Romanesti ; a crescut si comertul extern.
La aceste dezvoltari a contrbuit pozitia geografica prielnica a multor orase din Tara Romanesca, prin care treceau principalele cai comerciale din Polonia si Germania spre Marea Neagra, spre rasarit si spre Bizant. In jurul fiecarui oras, cat de cat important, luara fiinta cate o suburbie cu o piata locala si cu ateliere mestesugaresti. Izvoarele mentioneaza : armurieri, pietrari, olari, creatori, dogari, giuvaergii si alti mestesugari. Taranii din satele vecine si de pe mosii aduceau in orase surplusul produselor lor si de aici cumparau obiectele de care aveau nevoie
In Tara Romaneasca cele mai importante orase erau : Curtea de Arges, Tirgoviste ( capitala statului in sec. al XV- lea ), Campulung, Braila, Giurgiu, Ramnicu- Valcea.
Orasele se bucurau de unele drepturi de administrare autonoma. In fruntea orasului se afla deobicei " soltuzul " si un sfat orasenesc
In sec. al XV- lea a crescut mult rolul Tarii Romanesti in comertul international. Domnii au inceput sa bata moneda proprie, sa incheie tratate comerciale cu negustorii marilor orase. Nenumaratele si feluritele venituri obtinute din mestesuguri si comert dadeau posibilitate domnului Tarii Romanesti sa concentreze in mainile sale mari resurse banesti. In felul acesta s- au creat conditii economice pentru consolidarea unui aparat puternic central in Tara Romaneasca.