Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Surparile de teren

Surparea solului se produce treptat. Este un fenomen mai mult sau mai putin continuu si poate fi sesizat doar prin masuratori detaliate. Surparea solului apare atunci când particulele componente ale solului se dilata sau se contracta, în urma proceselor de umezire si uscare, înghet si dezghet sau umezire si racire.
Deplasarea în jos apare deoarece la înghet particulele de pamânt sunt împinse în sus din cauza dilatarii la care sunt supuse. La dezghet particulele se stabilesc undeva mai jos pe panta. Surparea solului deplaseaza particulele în jos, în zig-zag. Viteza de deplasare nu depaseste mai mult de 1 cm la fiecare 10 ani. Pe pantele abrupte actiunea repetata, a înghetului urmata de topirea brusca a zapezilor, poate mari aceasta viteza pâna la 5 – 10 cm pe an. Supreafetele acestor pante se surpa adesea, producând o serie de trepte numite terasete. Forme similare sunt produse de trecerile repetarte ale animalelor pe dealuri.
Surparile de pamânt. Surparile de pamânt implica deplasari de materiale fine, cum ar fi argila sau sisturile argiloase. Uneori acestea devin atât de saturate cu apa, pluviala încât cea mai mica vibratie poate duce la prabusirea pantei. Alunecare de teren de la Aberfan, în sudul Tarii Galilor, cea mai dezastruoasa înregistrata în Marea Britanie, a fost o imensa surpare de pamânt. A avut loc în octombrie 1966, când dealul de steril din preajma unei mine a devenit instabil, ca urmare a ploilor abundente. Dealul s.a prabusit si a acoperit o portiune dintr-un sat învecinat, omorând 144 de oameni, printer care 116 copii.
Surparile de mâl. Surparile de mâl din regiunile desertice sau semidesertice sunt similare cu surparile de pamânt, însa se produc când una din rarele furtuni inunda vaiile de obicei uscate, transformând nisipul si praful într-un torent de mâl.
Acesta va curge si va matura tot ce-i sta în cale.
Un alt gen de deplasare masiva de mâl se produce pe pantele vulcanilor. Ea se compune din apa provenita din ploile abundente, amestecata cu cenusa vulcanica si cu praf. De exemplu în 1991, la eruptia vulcanului Pinatubo, din nordul Filipinelor, a avut loc o deplasare masiva a straturilor groase de cenusa gri. Ploile torentiale aduse de taifunuri, împreuna cu patura de cenusa, au provocat mari inundatii cu mâl care au acoperit drumurile si podurile, si au îngropat sate întregi. Sute de mii de oameni au fost obligati sa-si paraseasca casele.
Apa poate proveni din distrugerea lacurilor vulcanice, din torente vulcanice, din topirea zapezilor sau a ghetarilor. La 13 noiembrie 1985, vulcanul Nevado del Ruiz, în nordul Columbiei, a erupt aruncând în aer un nor de gaze fierbinti, cenusa si roci care s-au pravâlit pe pantele muntelui topind zapada si gheata. Apa amestecata cu grohotis a provocat o inundatie mare care a lovit orasul Armero cauzând moartea a 20000 de oameni. Alte inundatii din regiune au ridicat numarul mortilor la 25000.