Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Raurile interioare

Râurile interioare. Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, râurile interioare se împart în urmatoarele grupe:
Grupa de vest, având colector Tisa, cuprinde Viseul si lza, principalele râuri ale Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se alimenteaza atât din Carpatii Orientali prin Somesul Mare, cât si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic unite la Dej; când ajunge în câmpie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al IV-lea între râurile marii. Din Muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri: Crisul repede ce trece, prin Oradea, Crisul Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Crisul Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare râu al Transilvaniei este insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Ampoi, iar din Carpatii Meridionali prin Sebes si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega care trece prin Timisoara. Este canalizat si navigabil.
Grupa de sud cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Râurile mai mari sunt: Timisul, principalul râu al Banatului, Bârzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa în Dunare în dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. EI are doi afluenti mari Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe defilee în munti (Tusnad, Racos, Turnu Rosu, Cozia). În lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1 000 MW forta instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din Muntii Fagarasului, Argesul îsi aduna principalii sai afluenti, reuniti în manunchi aproape de Pitesti, în amonte de care se însira un mare sistem de lacuri si hidrocentrale. A doua mare.confluenta este la sud de Bucuresti, unde primeste Neajlovul si Dâmbovita. Lucrarile ce se executa în aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dâmbovitei: Ialomita, cu izvoarele în muntii Bucegi, traverseaza Câmpia Româna de la vest la est, inclusiv partea mai secetoasa. Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazând astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.
Grupa estica cuprinde doua râuri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre râurile tarii (222 m3/s), si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic a) Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul). Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de Ia Stânca, lânga Stefanesti, pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.
Grupa râurilor dobrogene cuprinde râuri putine si scurte, cu debite scazute în cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa în lacurile din lungul tarmului Marii Negre. În vestul Dobrogei sunt unele râuri mici care se varsa în Dunare.
Întrucât apele râurilor au în majoritatea cazurilor provenienta pluviala (în foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi torentiale, unele râuri au produs inundatii ca cele ale Somesului înregistrate în 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Îndiguirile facute înlatura în mare parte acest pericol, protejând terenurile din vecinatate.