Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Impactul uman asupra mediului ecuatorial

Sunt un mare numar de factori naturali si introdusi de oameni care afecteaza padurile ecuatoriale. Ciclonii, focurile forestiere, bolile, alunecarile de teren, si alti factori naturali au acum o influenta minima în comparatie cu defrisarile, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de drumuri, minarit, obtinerea pasunulor si a recoltelor. Societatile traditionale au practicat cultivarile “taie-si-arde” unde au fost defrisate mici zone pentru a cultiva plante. Când mineralele din sol s-au consumat dupa doi sau trei ani, terenul a fost abandonat si altul a fost defrisat. Pentru ca terenurile erau mici erau repede recolonizate de padurea înconjuratoare dupa ce erau abandonate. Zonele defrisate sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala.
Din 1970 rata defrisarii tropicale a fost accelerata foarte mult. Regiunea estica, în locuri cum ar fi Australia, Sumatra, Malaezia, a început sa sufere pierderi imense datorita lemnului si operatiilor de agricultura. În Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisari în mare parte pentru mari ferme de vaci si programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi colonizarea dealungul Transamazonului. Proportiile totale ale defrisarilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil 100,000 km? de padure ecuatoriala sunt distrusi sau serios degradati în fiecare an. Unele paduri au fost distruse aproape în totalitate. Spre exemplu, a ramas mai putin de 2% din padurea ecuatoriala de la coasta Atlanticului din Brazilia.
Pierderea biodiversitatii, si încalzirea globala (duc la cresterea dioxidului de carbon din aer) devin subiecte de dezbatere globale care se învârt în jurul distrugerii padurilor. Este clar, totusi, disparitia speciilor este de departe cea mai importanta grija. Se stie înca atât de putin despre diversitatea si ecologia padurii ecuatoriale încât distrugerile în masa pot avea loc datorita activitatilor umane înainte ca sa se poata faca ceva pentru a întelege consecintele, si cel mai important, de a le preveni. Din fericire, un numar de organizatii nationale si internationale au fost înfiintate din 1970 pentru a se ocupa în special cu schimbarea si conservarea padurilor. S-au gasit numeroase alternative economice prin defrisarea în masa. Aceasta va fi principala provocare pentru pastrarea unei parti importante din padurea ecuatoriala în noul mileniu.