Hazarde exogene
Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune în suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori victime. Aceste procese determina o degradare accentuata a versantilor, distrugerea stratului fertil de dol si transformarea unor suprafete întinse în terenuri neproductive sau slab productive.
Alunecarile reprezinta procese de miscare a unor mase de pamânt sub actiunea gravitatiei, în lungul unor suprafete de alunecare care le separa la partea stabila a versantului. Cele mai numeroase alunecari se înregistreza pe versantii cu înclinari moderate, constituiti din argile si din alternante de argile, marne, gresii si nisipuri. Materialele deplasate prin alunecari pot avea grosimi diferite, de la zeci de centimetri la zeci de metri.
Alunecarea de teren din provincia chineza Gansun, din decembrie 1920,datorata unui puternic cutremur, a distrus o suprefata de circa 70000 km2 modificând total peisajul (localnicii numind fenomenul „muntii mergeau”) si a provocat moartea a peste 200000 de persoane.
Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la începutul primaverii, datorita alternantelor frecvente ale înghetului si dezghetului.
Prabusirile reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de comunicatie din spatiul montan.
Curgerile de noroi si grohotisuri se produc în urma îmbinarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii abundente. Datorita faptului ca materialul noroios depaseste de 1,5-2 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport si de distrugere. Spre exemplu, în 1970, în Anzii Peruvieni,unde o curgere de noroi cu o lungime de 15 km s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/h,acoperind în câteva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost înregistrate 18000 de victime.
Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia montana si pentru turistii din numeroase tari ale lumii. Deplasarea rapida a zapezii pe versantii abrupti acoperiti cu zapada este favorizata de ninsorile abundente, de schimbarile rapide de temperatura, care favorizeaza topirea brusca a stratului de zapada, si de perturbarea echilibrului zapezii prin trepidatii.
Eroziunea în suprafata si ravenare sunt hazarde care se manifesta pe 1,1 miliarde hectare pe Glob, atât în regiunile umede, cât si în cele aride si semiaride. Aceste hazarde sunt intensificate si extinse de activitatile umane.
Numai în Podisul Moldovei au fost identificate peste 9000 de ravene, care au determinat îndepartarea într-un interval de 100-300 de ani a 274 milioane m3de sol si roca si scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete însemnate de terenuri.
Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroaie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror adâncime ajunge la 30-40 cm. Prin adâncirea rigolelor se formeaza ogasele(0,5-2 metri adâncime) si ravenele, când adâncimile depasesc 2 metri. Aceste forme de eroziune în adâncime aduc mari pagube, contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete întinse.
În tara noastra arealele cele mai afectate de procese de eroziune în suprafata si de ravenare sunt localizate în Podisul Moldovei, în Subcarpati si în Podisul Getic.