Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Etajul muntilor inalti

Se afla la peste 1700 de metri altitudine si cuprinde 23% din masa carpatica. Acestuia îi este caracteristic un climat rece si umed, cu o intensa circulatie a aerului care implica dezvoltarea unor intense procese de gelifractie. Cantitatea mare de precipitatii constituie sursa principala a alimentarii unei retele hidrografice (izvoare, râuri, lacuri) cu obârsii difuze. Acesta este si domeniul în care se concentreaza cele mai numeroase lacuri glaciare (146), Lacul Mioarelor din Muntii Fagaras fiind situat la cea mai mare altitudine (2282 metri) din toti Carpatii Românesti si Lacul Seselor din Muntii Godeanu la cea mai mica altitudine din acest etaj ( 1712 metri). Regimul termic, cantitatile mari de oxigen dizolvat si ritmul rapid de aerisire sunt elemente de baza care fac ca la aceste altitudini mari, pastravul sa se gaseasca în conditii optime de dezvoltare.
Sub aspect biogeografic, în cadrul sau se individualizeaza doua etaje cu particularitati proprii.
Etajul alpin propriu-zis se desfasoara la peste 2000-2200 de metri altitudine. Durata sezonului de vegetatie este scurta, de 3-4 luni o pe an, solurile au un pH ridicat si apartin tipurilor humico-silicatice si podzolice cu un profil slab diferentiat, bogate în humus acid, în conditii de umiditate ridicata ( umiditatea relativa a aerului este în jur de 90%). Vegetatia este saracacioasa, predomina pajistile scunde de coarna cu numerosi muschi si licheni, alaturi de gruparile de plante scunde, adesea formând pernite compacte si pâlcuri de arbusti pitici.
Etajul subalpin (numit de unii autori alpin inferior), situat între 1700-1800 de metri si 2000-2200 de metri, constituia în trecut domeniul de extensiune al tufarisurilor de jneapan, ienupar si smirdar si a raristilor de limita. Activitatea antropica- defrisarile si pastoritul intens-a condus la extinderea pajistilor de parusca si iarba stâncilor si pajistilor de taposica. Pe versantii cu umiditate accentuata se dezvolta tufarisurile de anin verde care, ca si jneapanul, coboara mult în domeniul forestier, în lungul culoarelor de avalanse. În aceste conditii predomina umbrisolurile (solul negru acid, andosolul) si spodosolurile, solul brun feriiluvial si podzolul la care se constata o intensa spalare si debazeificare a materialului mineral. Pe vai si în circurile glaciare mai adapostite zapada se acumuleaza, alimentând reteaua de vai sau formând cuvete nivale temporare.
Un reprezentant tipic al faunei alpine îl constituie capra neagra. Dintre pasari sunt caracteristice fâsa de munte, brumarita, acvila de munte. În lacurile alpine putin adânci se întâlnesc tritoni.