Deplasarile de mase
Deplasarea masei sau pierderea de masa sunt termeni pe care geomorfologii îi utilizeaza pentru a descrie deplasarile sub influenta gravitatiei. In general deplasarile apar când forta datorita greutatii rocilor, a solului si a apei pe care o contin acestea , împreuna cu atractia gravitationala, depasesc fortele de frecare dintr roci si sol. Deplasarile se produc când tensiunea din interiorul rocilor si a solului cresc sau când frecarea scade. Cresterea tensiunilor poate avea mai multe cause.
De exemplu când valurile marii erodeaza baza unei stânci, partea superioara ramâne nesustinuta. Astfel pe portiunea de deasupra locului de eroziune iau nastere tensiuni foarte mari care duc la prabusirea unei portiuni din coasta.
Astfel de alunecari de teren sunt vizibile de-a lungul multor coaste marine.
O greutate mare plasata pe o panta are acelasi efect. În urma unor ploi abundente apa se infiltreaza în roca, marindu-i greutatea. Greutatea poate creste si atunci când ghetarii – mase immense de gheata în miscare – antreneaza în calea lor gramezi de morena(roca si sol erodat). Cutremurele si deplasarile care înclina terenul duc si ele la cresterea tensiunilor. Interventia umana poate avea un efect similar.
De exemplu, când se construieste un drum pe panta unui deal, se pune în pericol panta. În 1966 lucrarile la o sosea din Marea Britanie au trebuit sa fie oprite atunci când constructorii au perturbat un relief stabil. Materia, care fusese stabila timp de 11000 de ani, a început sa se deplaseze si constructorii au fost obligati sa modifice ruta noii sosele.
Mormanele de roca de steril, din preajma exploatarilor miniere sau construirea unor cladiri mari, pe vârfurile unor pante, cresc si ele tensiunile din pante, cauzând instabilitate. Modificarile datorate interventiei omului sunt, de obicei, usor de observat. Micsorarea rezistentei rocilor situate la adâncime sau a masei solului, datorate unor fenomene naturale, trec adesea neobservate. De exemplu, în regiunile calcaroase, apa se infiltreaza în roca si o spala, sapând galerii sau cavitati. Acest process nu poate fi vazut la suprafata decât atunci când partea superioara se prabuseste. Apa de ploaie distruge si dizolva alte minerale din roci, de exemplu feldspatul din granit. Desi acest gen de eroziune chimica nu produce cavitati, în timp, ea poate slabi progresiv rezistenta rocilor., devenind din ce în ce mai putin capabile de a prelua tensiunile.