Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Carpati - economie

Conditiile naturale ale muntelui, cele mai aspre în comparatie cu acelea ale regiunilor circumcarpatice, au impus activitati economice dintre cele mai austere, ca mineritul, pastoritul si muncile forestiere. Asa au aparut diferentele deosebit de pronuntate între formele de existenta si activitati social-economice ale ariei de munte, fata de aria circumcarpatica si intracarpatica.
Economia Carpatilor are un caracter compensator în raport cu podisurile si câmpiile. În decursul istoriei, Carpatii nu au reprezentat niciodata granita politica si economica reala, ce au constituit acel liant care a pastrat nestirbite ocupatiile, legaturile comerciale, limba, cultura, obiceiurile, fondul autohton etno-folcloric, ale caror vetre principale salasluiesc în regiunea de munte si la poalele sale. Nici din punct de vedere administrativ ei nu au constituit limite, fie ca era vorba de tari, voievodate, tinuturi sau judete. Si astazi, din cele 41 de unitati administrative existente, 22 de judete cuprind între limitele lor regiuni de munte, dar si teritorii complementare-de deal, podis si câmpie. Depresiunile si vaile carpatice, culmile pe care aveau loc nedeile, „târgurile de doua tari”, au constituit arii de regenerare, de revitalizare a vietii spirituale neaose românesti. Pasurile si trecatorile au functionat, de-a lungul mileniilor, drept axe de convergenta si de dispersie a oamenilor, bunurilor materiale si valorilor spirituale. Depresiunile-care adaposteau micile „tari”, stravechi teritorii românesti, - au constituit arii de polarizare a vietii economice si a culturii, din care si prin care se realiza umanizarea muntelui din jur. În totalitatea sa, regiunea carpatica a aparat viata patriarhala autohtona în fata înstrainarii, a suportat influente ale marilor civilizatii si culturi ale Europei si Asiei, care au adaugat forme noi, dar a pastrat neatins fondul valoric autohton.
Din punct de vedere social-economic, muntele a exercitat o puternica influenta asupra fortei de munca si economiei din Subcarpati, Dealurile Banato-Crisene, Depresiunea Transilvanei. În acelasi timp, dealurile, podisurile si câmpiile au conferit Carpatilor caracterul unei zone de complexe conexiuni geografice.
Potentialul economic natural se caracterizeaza printr-o varietate de resurse a caror valorificare a aparut si s-a dezvoltat în acelasi timp cu umanizarea muntelui si cu evolutia social-economica a populatiei, component dinamic al mediului geografic, în conditiile unei societati umane superior organizate.
Regiunea muntoasa a românilor, cu valorile sale naturale si economice, a contribuit din cele mai vechi timpuri, la aparitia si dezvoltarea unei culturi materiale si spirituale alcatuite din elemente de mare însemnatate. Poporul român, care face parte din etniile Europei mijlocii si-au faurit o cultura populara, datorita taranimii care poarta, în totalitatea sa, amprenta continuitatii si unitatii sale în timp si spatiu. Autohtonia si continuitatea românilor poate fi descifrata cu usurinta în ocupatii, în port, în arhitectura taraneasca, în obiceiuri si în folclor.
Agricultura si cresterea animalelor au îndelungate traditii în regiunea de munte. Raspândirea agroteraselor atesta afirmatiile din scrierile anticilor, ele constituind o nota distincta a peisajului carpatic umanizat. Agroterasele s-au format înca în perioada etnogenezei poporului român, ca rezultat al practicii agricole desfasurate pe terenurile defrisate de la contactul versantilor muntilor cu vaile si depresiunile. Ele constituie o dovada a continuitatii si priceperii populatiei românesti în practica agricola, prin araturi si lucrari agroculturale pe curbele de nivel.
Cresterea ovinelor si bovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor si fânetelor. în domeniul cresterii ovinelor, Carpatii Românesti au constituit, din timpuri stravechi, locurile de varat ale unor mari turme care, iarna, erau deplasate în regiunile de câmpie, adesea la foarte mari distante. Întotdeauna, animalele care au participat la transhumanta erau din rase montane, pentru care deplasarea de iarna spre balta si lunca nu prezenta pericole.
În regiunea de munte, românii au practicat, de-a lungul existentei lor milenare, si cresterea pomilor fructiferi si albinaritul.
Un rol la fel de însemnat, în închegarea culturii materiale si spirituale a românilor, l-a avut si padurea, care acoperea 60-70% din întregul teritoriu, cele mai mari suprafete fiind în regiunea muntoasa.
În legatura cu marea extensiune a padurii s-a dezvoltat si arhitectura populara româneasca, Carpatii în întregime facând parte din domeniul arhitectural al lemnului, care se prezinta deosebit de unitar si este exprimat si dovedit printr-o mare varietate de forme regionale.
Mestesugul olaritului-cu o vechime milenara în tot spatiul românilor-este prezent si în regiunea de munte. Dovezile vechimii mari a acestei îndeletniciri traditionale sunt furnizate de tehnicile de modelare, cuptoarele de ars si tehnica de decorare.
Teritoriul carpatic românesc, cu reteaua sa hidrografica extrem de bogata si cu ape permanente si repezi, se caracterizeaza prin prezenta, înca, a unui însemnat numar de instalatii industriale taranesti actionate de apa, pentru macinat graunte, pentru produse textile si pentru fasonat lemnul.
Activitatile economice traditionale-mineritul, exploatarea forestiera si prelucrarea lemnului, cresterea animalelor si, în depresiuni, cultura unor plante-au fost modernizate, în cea mai mare parte, si li s-au adaugat industria prelucratoare si economia turismului.
În privinta industriei metalurgice, muntele asigura cea mai mare parte din minereurile feroase, neferoase si carbuni cocsificabili, acestea generând chiar importante grupari industriale (Brasov, Hunedoara, Otelul Rosu, Resita etc.). Industria constructiilor de masini se polarizeaza în gruparile industriale de la Brasov si Resita. Industria chimica are o pondere mai mica, nefiind specifica ariei carpatice, cu exceptia industriei celulozei si hârtiei. În schimb, industria materialelor de constructii detine un loc important, mai cu seama în extractia rocilor, dar si în productia liantilor. Economia forestiera si industria de prelucrare a lemnului reprezinta o ramura industriala specifica muntelui, desi în prezent ponderea cea mai mare a acesteia se afla în spatiul circumcarpatic. Industria textila, a confectiilor si alimentara sunt, de asemenea, specifice depresiunilor intramontane. Principalele grupari industriale carpatice, în ordinea ponderii, sunt Brasov, Hunedoara, Resita, Petrosani, Comanesti.
Industria mica constituie activitatea cu cele mai vechi traditii, iar profilul acesteia prezinta o structura complexa axata în special pe prelucrarea lemnului, alaturi de care se evidentiaza industria textila, pielaria, ceramica, articolele de artizanat si produse alimentare cu specific local. În general, se constata o crestere a rolului industriei în economia Carpatilor Românesti, în dinamica peisajului si, mai ales, în procesul de urbanizare si de valorificare complexa a potentialului natural.
Potentialul turistic situeaza Carpatii pe unul din primele locuri în cadrul economiei turismului din România. Analiza fondului turistic, natural si antropic, dotarilor tehnico-edilitare, infrastructurii si fluxului turistic arata ca pe acest teritoriu exista arii de interes national-ca de exemplu Valea Prahovei-Muntii Bucegi-Culoarul Rucar-Bran, Muntii Fagaras, Retezat, Ceahlau, Rarau, Defileul Dunarii, Muntii Bihor (cu centrul la Stâna de Vale), Depresiunea Dornelor etc.-si arii de interes international, Obcinele Bucovinei, care se impun prin marea valoare a fondului cultural cu elemente de arta unice în lume, si Valea Cernei, a carei valoare este cunoscuta înca din antichitate, datorita izvoarelor minerale termele (Baile Herculane).
Marea bogatie si varietate a fondului turistic, amplificarea si modernizarea dotarilor tehnico-edilitare si infrastructurii situeaza Carpatii Românesti pe un lor important în ierarhia muntilor din Europa, cu atât mai mult, cu cât ei au altitudini mijlocii si pot fi strabatuti cu usurinta în toate directiile.
Contactul dintre natura si societate, amplificat de patrunderea în intimitatea muntelui a civilizatiei moderne, a produs importante modificari în ecosistemele de munte si nu numai asupra acestora, dar si în sfera traditiilor economice si culturale.
Continua modernizare a activitatilor economice, care se desfasoara în conditii dificile, impune restabilirea unor raporturi deseori zdruncinate între natura muntelui si activitatile societatii si, mai ales, protejarea valorilor naturale umane si spirituale.