Caracteristicile elementelor climatice
Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante în aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungata; se folosesc mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.
Temperatura medie anuala scade usor în tara noastra de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); dupa cum scade si în altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m). În iulie - luna cea mai calda din an temperatura medie este de 22-23° în Câmpia Româna. Aici «zilele tropicale» (adica cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt în numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). În ianuarie - luna cea mai rece - media termica variaza între -2°C în Câmpia de Vest, usor sub 0°C pe litoral, -3°C în Câmpia Româna si -4°C în Câmpia Jijiei. Continentalismul termic relativ moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de 25-26° obtinuta între media lunii celei mai clade si a celei mai reci în Câmpia Româna. Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura în tara noastra au fost: -38,5°C la Bod (Brasov), înregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5°C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai întâmplatoare, datorându-se convergentei mai multor factori ocazionali.
Precipitatiile atmosferice scad în medie de la vest la est (630 mm în Câmpia de Vest, 500-600 mm în Câmpia Româna, sub 400 mm în Dobrogea), si cresc cu altitudinea. În tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar în muntii înalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a râurilor cu izvoarele în Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt însa ani ploiosi în care, în acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi în care precipitatiile se înjumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra, mai frecvente în SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au extins îndeosebi în Câmpia Româna si Dobrogea (v. pag. 64).
Vânturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate în limbajul comun: vântul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si vânturi locale ca: Vântul mare (în Depresiunea Fagarasului), brizele marine etc.