Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Asezarile din Campia Romana

Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.
In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare.
Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor.
Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta.
Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare rurala din tara.
Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:
Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);
orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);
Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.

Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.

Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice.
Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple:
Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta.
Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice.
Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.