Norma de drept
Norma de drept este o regula de conduita generala, impersonala si obligatorie, instituita sau sanctionata de autoritatea publica, aplicata din constiinta juridica a oamenilor si, în caz de abatere, prin constrângerea asigurata de autoritatea publica.
Norma de drept sau norma juridica se caracterizeaza deci prin:
Generalitate, manifestata prin aceea ca regula de conduita prescrisa este tipica, ea urmând sa se aplice ori de câte ori se ivesc conditiile prevazute în ipoteza ei.
Impersonalitate, în sensul ca se adreseaza unui numar nedeterminat de persoane.
Obligativitate, ceea ce înseamna ca norma juridica reprezinta o dispozitie care trebuie aplicata, la nevoie, prin interventia fortei de constrângere a autoritatii publice.
Validitate, acesta insemnând pe de o parte existenta ca atare a normei, iar pe de alta parte, legalitatea actului de emitere a acestei norme. Cu alte cuvinte, norma trebuie sa fie în vigoare si sa existe un act legal al emiterii ei.
Coercibilitate. Daca în principiu norma este reprezentata de buna voie, prin esenta sa însa ea este coercibila, în cazul în care nu se aplica, aplicarea ei putându-se realiza cu forta.
Dupa caracterul conduitei prescrise, normele juridice se împart în:
Norme imperative sau categorice sunt normele de la dispozitia carora nu se admite nici o derogare, sub sanctiune.
Norme pemisive sau dispozitive sunt normele care lasa subiectelor de drept latitudinea de a-si alege comportarea în ipoteza data.
Elementele normei juridice sunt:
Ipoteza
Dispozitia
Sanctiunea