-
Romana (42 copiuţe)
- Act Venetian
- Luceafarul
- Fictiunea
- Ion Luca Caragiale
- Morometii
- Enigma Otiliei
- Liviu Rebreanu
- Comedia in Ion Luca Caragiale
- Clasicism
- Adjectivul
- Afara-i toamna (sonet)
- Alegoria in Luceafarul
- ALEODOR IMPARAT (demonstratie basm)
- Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - caracterizarea personajelor
- Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi - rezumat pe capitole
- Alexandru Lapusneanul - de Costache Negruzzi (scurt comentariu).
- Alexandru Lapusneanu
- Amintiri din copilarie - Ion Creanga
- Amintiri dintr-o calatorie - Calistrat Hogas
- Antiteza in Scrisoarea a III-a
- Anton Pann - biografie
- Apus de soare - Barbu Stefanescu Delavrancea
- AVANGARDISM
- Balada Miorita
- Balta - Vasile Alecsandri
- Baltagul - de Mihail Sadoveanu (demonstratie roman)
- Baltagul - rezumat
- Cainele si catelul de Grigore Alexandrescu
- CARACTERIZAREA LUI DAN(SARMANUL DIONIS)
- Caracterizarea lui Nechifor Lipan
- CARACTERIZAREA MESTERULUI MANOLE
- Caracterizarea personajului Vitoria Lipan
- Caracterizarea Vitoriei Lipan
- Cel mai iubit dintre pamanteni
- Ciocoii vechi si noi - Nicolae Filimon
- Comedia
- Comentariu Plumb de G. Bacovia
- Comicul din `O scrisoare pierduta`
- Compunerea
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat - Bengescu (caracteriza[..]
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat - Bengescu (comentariu)
- Concert din muzica de Bach - Hortensia Papadat Bengescu
-
Engleza (45 copiuţe)
- AMERICAN ARCHITECTURE
- Architecture
- Biography of Henry James
- Bucharest
- Byzantine Architecture
- Climbing Mount Everest
- Columb
- Danube
- Everest - climate
- Everest - environmental issues
- Everest - geological formation
- Everest - introduction
- Frank Lloyd Wright
- Grand Canyon - geologic history
- Grand Canyon - introduction
- Grand Canyon Series
- Greek Architecture
- Irregular Verbes [Verbe neregulate]
- Le Corbusier
- Lista scurta a verbelor neregulate
- London
- Modul subjonctiv
- Munich
- New York
- ODE TO THE WEST WIND
- Paris - economy
- Paris - educational and cultural institutions
- Paris - history
- Paris - points of interest
- Paris - the urban landscape
- Past Tense
- Present Perfect
- Present Tense Simple
- Prince Otto Edward Leopold von Bismarck
- Robinson Crusoe
- Roman Architecture
- Romanesque Architecture
- Romantism
- The Adventures of Huckleberry Finn
- The Black Sea
- THE FALL OF THE HOUSE OF USHER by Edgar Alan Poe
- Timpurile modului indicativ
- Vb. neregulate la engleza
- Verbe frazale
- William Shakespeare
-
Fizica (195 copiuţe)
- Surse Sonore
- Absorbtia de raze X
- Acumulatorul ; generalitati
- Acumulatorul bazic
- Acumulatorul cu plumb
- Animale care folosesc ecoul
- Aparatul de fotografiat
- Aparatul foto
- Aplicatiile efectului fotoelectric extern
- Aplicatiile electrolizei
- Atomul
- Avantajele fibrei optice
- Baterii si celule de combustie
- Cabluri coerente
- Cabluri din fibra optica
- Cabluri necoerente
- Caldura
- Calorimetria
- Campul electric ; generalitati
- Campul magnetic
- Ce sunt fibrele optice
- Centralele nucleare
- Clasificarea satelitilor
- Coeficientul de frecare
- Condensatoarele electrolitice
- Constructia contactelor electrice
- Contacte electrice
- Contactul electric ; generalitati
- Copiatoare color
- Copiatoare cu hartie cerata
- Copiatoare cu hartie simpla
- Cristale lichide
- Cristalele lichide
- Curcubeul
- Curentul electric - Masurare
- Curentul electric pentru populatie
- Curentul electric
- Dioda semiconductoare
- Dioda tunel
- Dioda zener
- Distributia sarcinilor electrice
- Domenii de utilizare ale motoarelor sincrone
- Ecoul
- Efectele temperaturii
- Efectul fotoelectric
- Electrizarea prin contact
- Electrizarea prin influenta
- Electrocutarea
- Electroliza ; generalitati
- Electroliza ; metode de purificare ale metalelor
- Electroliza ; obtinerea unor substante compuse
- Electroliza
- Electrostatica
- Elemente de fizica cuantica
- Emisiile de lumina
- Energia activa si energia latenta
- Energia campului magnetic
- Energia eoliana
- Energia nucleara ; pro sau contra
- Energia nucleara
- Energia valurilor
- Eruptiile solare
- Experimentul lui Rowland
- Fenomene mecanice
- Fenomene termice
- Feroelectricitatea
- Feroelectricitate
- Fibra optica ; caracteristici
- Fibra optica ; sistem de protectie
- Fibra optica simpla
- Fibra optica
- Fibroscopul
- Fisiunea nucleara
- Fizica Clasa a-6a
- Fizica cuantica
- Fizica reflectiei totale interne
- Fluide - presiune si densitate
- Flux magnetic
- Fotografia
- Fotografiile
- Functionarea lentilelor
- Functionarea osciloscopului
- Fuziunea nucleara
- Fuziunea nuclear
- Generatoarele de curent continuu
- Generatorul de curent continuu
- Holografia
- Importanta fibrei optice
- Incarcarea si descarcarea acumulatoarelor
- Laerul cu raze X
- Lansarea satelitilor
- Laserul cu microunde
- Laserul cu plasma
- Laserul cu rubin
- Laserul optic
- Legea lui Coulomb
- Lentile subtiri
- Lumina
- Magnetism si electromagnetism
- Magnetul
- Manometrul
- Masurarea tensiunilor - metoda directa
- Masurarile electrice
- Mecanica - generalitati
- Mecanica
- Metoda figurilor lui Lissajous
- Miscare si repaus
- Miscarea si repausul
- Motoare cu aburi - forta pistonului
- Motoare cu aburi - generalitati
- Motoare cu aburi - miscarea rotativa
- Motoare cu aburi - transformarea energiei
- Motoare cu ardere interna - cuplu,putere
- Motoare cu curent alternativ
- Motoare cu curent continuu
- Motoare electrice - generatorul electric
- Motoare electrice - Oerested si Ampere
- Motoare in 2 timpi
- Motoare in 4 timpi
- Motoare rotative
- Motor termic cu explozie
- Motorul cu megavolti
- Motorul diesel
- Motorul Otto
- Motorul sincron
- Multiplii si submultiplii unitatilor de masura
- Natura radiatiilor X
- Neutronul
- Obiecte incarcate electric
- Ochelarii
- Oglinzi plane
- Operatii ale regulatorului RQV
- Optica geometrica
- Orbitele satelitilor
- Orientarea satelitilor
- Osciloscopul - elemente componente
- Osciloscopul - principiul de functionare
- Osciloscopul - proprietati
- Osciloscopul - utilizari
- Perceperea Sunetelor
- Petele solare
- Pila Secundara
- Plasma
- Poluarea sonica
- Pompe si generatoare de vant
- Pornirea motorului sincron
- Presiunea atmosferica
- Presiunea hidrostatica
- Presiunea
- Principiile propulsiei cu reactie
- Principiul de functionare al centralelor nucleare
- Principiul fundamental al hidrostaticii
- Principiul inductiei electromagnetice
- Principiul lui Pascal si Arhimede
- Propagarea caldurii
- Proprietati si aplicatii ale radiatiilor X
- Proprietatiile radiatilor X
- Radiatia termica
- Radiatiile electromagnetice
- Radioactivitatea
- Radioactivitate
- Radioprotectia
- Razele X
- Reactia regulatorului la turatie mare
- Reactorul nuclear
- Reflectia interna a unei fibre optice
- Reflectorul lui Newton
- Reflexia si refractia luminii
- Refractia luminii
- Refractorul lui Galileo
- Regulator RQV
- Regulatorul de turatie - oprirea motorului
- Regulatorul RQV - controlul momentului de rotatie
- Regulatorul RQV-K
- Regulatorul RQV
- Relativitatea
- Rezonanta
- Roti de apa
- Satelitii
- Securitatea centralelor nucleare
- Serii radioactive
- Sistem metric
- Spectroscopul ; experiment
- Spectroscopul
- Spectrul electromagnetic
- Surse de energie
- Surse de lumina
- Surse de poluare radioactiva
- Surse de raze X
- Telescopul
- Temperatura - unitati de masura
- Tipuri de fibra optica
- Ultrasunetele
- Utilizarea radiatiilor X
- Utilizarile laserului
-
Biologie (192 copiuţe)
- Excretia la mamifere, Transpiratia, Inima, Circulatia la animale
- Acidul dezoxiribonucleic
- Acidul ribonucleic
- Acizii grasi din compozitia grasimilor
- Acizii nucleici - generalitati
- Activitati ale creierului
- Adaptarile coniferelor la frig
- ADN
- Afectiuni legate de sistemul locomotor
- Alcatuirea ciupercilor
- Alcatuirea nucului
- Alge
- Analizatorul gustativ
- Analizatorul olfactiv
- Anatomia frunzei
- Angiosperme
- Ariciul de mare
- Arta camuflajului la insecte
- Articulatiile coloanei vertebrale
- Artropode ; generalitati
- Aspirina
- Autoaparare
- Bacterii - generalitati
- Bacteriile feruginoase
- Bacteriile nitrificatoare
- Bacteriile
- Barza
- Bolile si daunatorii lalelelor
- Broaste ; reproducere
- Caile Urinare
- Celula - generalitati
- Celula procariota
- Ciuperci
- Clasificarea Eubacteriilor
- Cleopterele carnivore
- Cleopterele vegetariene
- Clonarea
- Clonare
- Codul genetic
- Coloana vertebrala la animale
- Comortamentul si adaptarea animalelor la mediul lor de viata
- Comportamentul liliecilor
- Conifere
- Craniul la animale
- Cum functioneaza creierul
- Degradarea solului
- Echinoderme - clasa asteroidea
- Echinoderme - clasa echinodea
- Echinoderme - clasa ophiuroidea
- Ecosistemul
- Entorse, luxatii si fracturi
- Enzimele
- Eroziunea solului
- Factori ce influenteaza numarul de mutatii
- Fazanii
- Fiziologia trunchiului cerebral
- Floarea - Soarelui
- Floarea soarelui
- Fluture de matase
- Fluturele de matase
- Fluturi crepusculari
- Fluturi diurni
- Fluturi nocturni
- Fluturii crepusculari
- Fluturi
- Fotosinteza
- Frunza
- Functiile celulei
- Functiile maduvei spinarii
- Grasimi din regnul animal
- Grasimi din regnul vegetal
- Hidrogenbacteriile, bacteriile metanogene, sulfuroase
- Importanta ciupercilor
- Inima
- Inmultirea bacteriilor
- Inmultirea celulelor
- Inmultirea ciupercilor
- Inmultirea liliecilor
- Insecte din padurile de conifere
- Lichenii
- Limbul unei frunze
- Maduva spinarii ; configuratia externa
- Maduva spinarii
- Matasea paianjenilor
- Membrele animalelor
- Memoria pisicii
- Mezencefalul
- Miriapode ; generalitati
- Mobilitatea ochiului
- Modul de functionare al ochiului
- Molidul
- Monozaharidele
- Morunul, sipul, cega
- Muschii
- Mutatii ; exemple
- Mutatiile plantelor
- Nastiile plantelor
- Neuronii
- Nisetrul
- Nutritia chemioautotrofa
- Nutritia fotoautotrofa
- Nutritia heterotrofa la animale
- Nutritia minerala a plantelor
- Nutritia mixotrofa
- Nutritia saprofita
- Nutritia simbiotrofa
- Nutritie minerala
- Ordinul capuselor
- Ordinul cleoptere
- Ordinul hemiptere
- Ordinul himenoptere
- Ordinul odonate
- Ordinul ortoptere
- Ordinul paianjenilor
- Paduri de conifere ; generalitati
- Paianjenul cartita
- Paianjenul de mare
- Pasarea colibri
- Pasari ; generalitati
- Pasari ; sistemul digestiv, circulator, respirator
- Pasari din padurile de conifere
- Pasarile de prada
- Pasari
- Pelicanii - cuibarit si pescuit
- Pelicanii
- Pelicanul comun si cret
- Pelican
- Petiolul unei frunze
- Pinguinii motati
- Pipaitul ; cum functioneaza
- Pipaitul ; transmiterea mesajelor
- Pipaitul
- Pisica ; generalitati
- Pisica birmaneza
- Pisica de rasa comuna
- Pisica persana
- Pisica siameza
- Plante carnivoare ; capcane adezive
- Plante carnivoare ; capcane varsa
- Plante carnivoare ; capcane veziculare
- Plante carnivoare ; plesnitoare
- Plante carnivoare ; ulcioare
- Plante carnivoare
- Poluarea sonica
- Pozitita muschilor
- Prajirea grasimilor animale
- Proprietatile fibrei de bumbac
- Proteinele in alimentatie
- Racul de rau
- Recoltarea si obtinerea fibrei de bumbac
- Reinnoirea pileii
- Reproducerea ciupercilor
- Reproducerea la ciuperci
- Reproducerea paianjenilor
- Reumatismul articular acut
- Reumatismul
- Rolul fiziologic al cerebelului
- Rolul pielii
- Rolul pipaitului
- Simturile pisicii
- Sisteme (componente, functii)
- Sistemul circulator al animalelor
- SISTEMUL ENDOCRIN
- Sistemul Nervos
- Sistemul Urinar
- Soarta grasimilor in organism
- Soiuri de lalele
- Specii dominante de copaci
- Structura bacteriilor
- Structura interna a cerebelului
- Structura muschilor umani
- Structura neuronului
- Structura ochiului
- Structura paianjenilor
- Structura pielii
- Structura sistemului digestiv al animalelor
- Strutul
- Substanta alba
- Substanta cenusie
- Tipuri de ciuperci
- Tipuri de lalele
- Tipuri de paduri de conifere
- Tropismele plantelor
- Trunchiul cerebral
- Tulpina ; generalitati
- Urechea(componente, functii)
- Vaduva neagra
- Vederea
- Viermi (lung)
- Viermi (scurt)
- Vulturul
- Zborul si ecolocatia liliecilor
-
Geografie (159 copiuţe)
- Planetele Mercur si Venus
- Asteroizi si Comete
- Africa - relieful
- Africa - resurse si clima
- Africa - state
- Africa
- Analiza relatiilor dintre elementele mediului inconjurator
- Apele Romaniei
- Asezarile din Campia Romana
- Aspecte geografice ale asezarilor umane
- Aspecte geografice ale asezarilor urbane
- Atmosfera
- Bucurestiul
- Caile ferate in sec. XIX
- Campia de vest
- Caracteristicile elementelor climatice
- Caracteristicile Pamantului
- Carpati - caractere fizico-geografice
- Carpati - economie
- Carpati - populatia
- Carpati - unitati montane
- Cascada Niagara
- China
- Cicloni - generalitati
- Cicloni tropicali
- Colonii de corali
- Conditiile climatice de ansamblu
- Corali
- Cutremur ; diminuarea efectului distrugator
- Cutremur ; generalitati
- Cutremur ; semnale de avertisment
- Cutremure subacvatice
- Cutremure
- Degradarea mediului inconjurator
- Deplasarile de mase
- Detectoare de cutremur
- DICTIONAR DE GEOGRAFIE PENTRU CLASA A 11-A
- Diviziunile Campiei Romane
- Eclipsa de Soare
- Eclipse de Soare
- Efectele incalzirii globale
- Etajul muntilor inalti
- Evolutia mediului pe Terra
- Explorarea Lunii
- Factorii biotici
- Factorii climatici
- Factorii cosmici
- Factorii edafici
- Factorii hidrologici
- Factorii orografici
- Factorul antropic
- Fauna ecuatoriala
- Flora ecuatoriala
- Formarea cutremurului
- Formarea tornadelor
- Forte naturale uriase
- Fronturi reci si calde
- Furtuni tropicale
- Gaze cu efect de sera
- Hazarde climatice
- Hazarde endogene
- Hazarde exogene
- Hazarde naturale - generalitati
- Hazarde naturale atmosferice
- Hazarde naturale geografice
- Hazarde oceanografice
- Impactul uman asupra mediului ecuatorial
- Incalzirea Pamantului
- India
- Indonezia - agricultura
- Indonezia
- Industria de utilaje
- Industria electrotehnica si electronica
- Influente geografice asupra mareelor
- Insula Pastelui
- Iran - clima si populatia
- Iran - industrie si agricultura
- Iran - minereuri
- Iran
- Irlanda
- Israel - orase
- Israel - populatie
- Israel
- Istoria astronomiei
- Italia - istorie
- Italia
- Japonia - istorie
- Japonia - protectie antiseismica
- Japonia
- Jupiter
- Kilimandjaro
- Kuwait
- Lacul Baikal
- Lacuri glaciare
- Lacuri sarate
- Lacuri tectonice
- Lacuri vulcanice
- Lacurile
- Litoralul romanesc
- Londra
- Luna - generalitati
- Luna - suprafata
- Luna
- Luxemburg
- Madagascar
- Marea Britanie
- Mareele
- Marele Zid Chinezesc
- Marile lacuri
- Marte
- Masurarea incalzirii globale
- Mediul apelor dulci
- Mediul biocenotic
- Mediul edafic
- Mediul hidrologic
- Mediul marin
- Mediul orografic
- Metalurgia
- Mijloace de transport
- Miscarile placilor tectonice
- Musonul
- New York
- Originea Lunii
- Parcul national Teide
- Pestera Holloch
- Pestera Ursilor
- Ploaia acida
- Pluto
- Raurile interioare
- Regionarea climatica
- Relatia om-mediu
- Relatiile intre componentele mediului inconjurator
- Saturn
- Scara Mercalli
- Seul
- Siderurgia
- Sistemul Solar
- Solurile ecuatoriale
- Stele
- Structura mediului
- Surparile de teren
- Tipuri de clima
- Tokyo
- Tornade - apararea impotriva lor
- Tornade - clasificare
- Tornade - formare
- Tornade - generalitati
- Tornade - raspandire
- Transporturile aeriene
- Transporturile pe sine
- Treptele de relief ale continentelor
- Treptele de relief ale oceanelor
- Turismul in India
- Universul
- Vatican
- Venetia
- Venus
- Vulcan extraterestru
- Zone seismice
-
Chimie (90 copiuţe)
- Alcani
- 1 FENIL-3 METIL-5 PIRAZOLONA
- ACID ACETILSALICILIC (ASPIRINA)
- ACID p-NITROBENZOIC
- Acidul sulfuric
- Alcoolul metilic si alcoolul etilic
- Aliaje
- Aluminiu (proprietati)
- Aluminiul
- Amestecuri
- Amidonul
- Amino-acizii naturali
- Apa (H20)
- Apa dura
- Aplicatii ale pH-ului
- Azotul
- Baze
- BROMURA DE ETIL
- Carbunele de pamant
- Celule pentru electroliza
- Celuloza
- Chimia medicamentelor
- CHIMIA VIETII
- Clasificarea colorantilor
- Clasificarea compusilor organici
- Clor
- Coloranti - clasificare
- Coloranti - generalitati
- Coloranti - obtinere si proprietati
- Combinatiile cuprului
- Combinatiile mercurului
- Compusii mercurului cu carbonul
- Compusii mercurului cu elemente din grupa V A
- Compusii mercurului cu hidrogenul
- Compusii mercurului cu oxigenul
- Compusii mercurului cu sulful, seleniul, telurul
- Coroziunea - generalitati
- Coroziunea metalelor
- Cuprul (Proprietati fizice si chimice)
- Despre LSD - Descriere si efecte
- Diamantul
- Electroliza
- Enzime
- Formule procentuale. Formule brute. Formule moleculare
- Fosforul - proprietati fizice si chimice
- Fosforul - structura, preparare, utilizari
- Galvanoplastia
- Halogenuri si pseudohalogenuri
- Hidrogenul - informatii generale
- Hidrogen
- Intrebuintarea clorurilor
- Intrebuintarile mercurului
- Izomeria cis-trans
- Izomerie de catena
- Legaturi chimice in compusii organici
- Legea conservarii masei substantelor
- Legea proportiilor definite
- Magneziu - proprietati fizice, intrebuintare
- Magneziu - reactii cu oxigenul, aliaje de Mg
- Materiale alternative
- Mercurul (proprietati fizice)
- Mercurul - proprietati
- Mercurul - raspandire, obtinere, intrebuintare
- Mod de obtinere a alchenelor
- Monozaharide
- P-ACETANILID-SULFOCLORURA
- P-ACETANILID-SULFONAMIDA.
- P-aminobenzoat de etil (anestezina)
- P-nitrobenzoat de etil
- PH-ul in corpul uman
- Pile primare
- Pile secundare
- Principiul rotatiei libere
- Proprietati ale metalelor
- Proprietati fizice si chimice ale alcanilor
- Proprietati fizice si chimice ale alchenelor
- Proprietatile Cuprului
- Reactiile redox
- SALICILAT DE METIL
- Sapunuri
- Sarurile magneziului
- Siliciu - proprietati fizice si chimice
- Siliciu - starea naturala, intrebuintare
- Sodiu
- Structura si denumirea alcanilor
- Structura si denumirea alchenelor
- Structura si utilizarile polimerilor vinilici
- Teoria transferului de protoni
- Utilizari&actiune fizica a alcanilor
- Zaharoza
-
Informatica (50 copiuţe)
- Calculatorul si Procesorul
- Interfete Grafice
- Internet si Standarde comunicare
- Interfete grafice Java Swing (javax.swing)
- Arbori binari ; definire
- Arbori binari ; generalitati
- Arbori binari de cautare
- Arbori partiali de cost minim
- Arhitectura microcalculatoarelor
- Arhitectura unui sistem electronic de calcul
- Arhivarea discurilor
- Arhivarea si dezarhivarea
- Carcasa
- Clasificarea virusilor
- Coada implementata dinamic
- Driverspace
- Drumuri minime si maxime in grafuri orientate
- Echipamente periferice
- FTP
- Functii predefinite
- Graf neorientat ; parcurgerea in adancime
- Hard-disk
- HTML ; adaugarea imaginilor
- Implementarea arborilor binari
- Imprimanta
- Imprimante cu jet de cerneala
- Linux ; definire
- Liste liniare, Stive, Cozi, Arbori, Arbori binari
- Memoria
- Modemul
- Monitorul
- Mouse
- MS-DOS ; comenzi externe
- MS-DOS ; comenzi interne
- MS-DOS ; generalitati
- O mica istorie a microprocesoarelor
- Placa de baza
- Placa video
- Retele lan si wan
- Scanner
- Sistem de operare ; generalitati
- Sistemul de fisiere in MS-DOS
- Slot-uri
- Stiva alocata dinamic
- Tastatura
- Tipuri de computere
- Virusi de BOOT
- Virusi de fisiere
- Virusi MACRO
- Windows
-
Istorie (48 copiuţe)
- Adolf Hitler si nazismul
- Al doilea razboi mondial
- Alexandru cel Bun
- Anul 1989 in istoria contemporana
- Austro-Ungaria in sec XIX
- Baroc si clasicism
- CAP I, II, IV, VI, VII - Istoria romanilor
- Dacia - provincie romana
- Democratia - scurt istoric
- Dictionar de termeni
- EXPANSIUNEA ROMEI INTRE 753-27 I.E.N.
- Factori ai romanizarii
- Formarea si organizarea Tarii Romanesti
- Germania in sec XIX
- Imperiul otoman (1055-1699)
- Inceputurile Romei
- Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial
- Istoria antica a Romaniei
- Istoria contemporana a Romaniei
- Istoria Galatiului
- Istoria in lumea antica
- Istoria medievala a Romaniei
- Istoria moderna a Romaniei
- Marasesti, Marasti, Oituz
- Migratiile.Imp Bizantin.Iconoclasti si iconoduli
- Mihai Viteazu
- Osiris
- PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO
- Primul razboi mondial
- Razboiul de 30 de ani
- Regalitatea geto-dacilor
- Regimul fascist italian (1922-1945)
- Regimul nazist din Germania (1933-1945)
- Regimuri totalitare
- Revolutia de la 1821
- Revolutia franceza
- Roma imperiala
- Romania in sec XIX
- Societatea democrata si valorile sale
- Statul condus de Decebal
- SUA o noua putere a lumii
- The Tragedy Of Julius Caesar
- Totalitarismul
- Tripla Alianta
- Tudor Vladimirescu
- UE - istoric
- Umanismul si iluminismul
- Viata politica 1878-1914
-
Economie (28 copiuţe)
- FDP, Cererea, Oferta, Concurenta, Monopolul, Piata monetara, Bursa de valori, etc
- Marketing
- Capital, Stocuri, Decontari, Trezorerie, Cheltuieli
- Organizatia
- Metodologia cercetarii stiintifice
- Management
- Drept, Comercianti, Contracte, Societati Comerciale, Persoane fizice, SRL
- Functii Management
- Cap. Banii - definitii
- Cap. Factorii de productie - definitii
- Cap. Piata.Cerea si oferta - definitii.
- Cauzele inflatiei
- Costul de oportunitate
- Economia de piata
- ECONOMIA NATURALA SI DE SCHIMB
- Evolutia economiei - 10 ani de scurgere a creierelor romanesti
- Evolutia politicii monetare in Romania
- Franciza
- Inflatia
- Intreprinderea
- Mediul ambiant
- Moneda si convertibilitatea
- Nevoi si bunuri
- Nevoile si resursele.Activitatea Economica - definitii
- Progresul tehnic
- Rolul intreprinderii in cadrul economiei
- Toate notarile termenilor economici.
- UNIVERSUL ECONOMIEI
- Psihologie (6 copiuţe)
- Sociologie (8 copiuţe)
-
Matematica (69 copiuţe)
- Adunarea vectorilor ; regula paralelogramului
- Adunarea vectorilor ; regula poligonului
- Adunarea vectorilor ; regula triunghiului
- ALGEBRA
- Axa, polii, polarele , unghiurile sferice si masurarea lor
- Bisectoarea unui unghi
- Cazurile de congruenta pt triunghiurile dreptunghice
- Cercul
- Cilindrul
- Coliniaritatea a doi vectori
- Conul
- Copiuta mate (functii derivabile,grafice)
- Criterii de divizibilitate
- Cuantificator existential si universal
- Cubul
- Drepte paralele si drepte taiate de o secanta
- Drepte paralele taiate de o secanta
- Dreptunghiul
- Ecuatii si sisteme de gr. I
- Enunt, propozitie, predicat
- Figuri pe sfera. Fusul sferic. Triunghiul sferic. Triunghiul sferic. T[..]
- Geoemtria sferica
- Inmultirea unui vector cu un scalar
- Linia mijlocie
- Mediana
- Mediatoarea unui segment
- Multimi si propozitii
- Negatia
- Notiunea de convergenta a sirurilor
- Numere intregi
- Numere irationale
- Numere naturale
- Numere rationale
- Numere reale
- Paralelipipedul dreptunghic
- Paralelogramul
- Partea intreaga si partea fractionara a unui numar
- Patratul
- Piramida
- Poliedre regulate
- Prisma
- Progresia aritmetica
- Progresia geometrica
- Progresii ; generalitati
- Proprietati ale sirurilor convergente
- Proprietatile unghiurilor triunghiului sferic
- Relatiile dintre un tringhi sferic dat si triunghiul lui polar
- Reprezentarea sferei pe un plan. Retele stereografice
- Rombul
- Scaderea vectorilor
- Sfera
- Siruri ; generalitati
- Teorema lui Ceva
- Teorema lui Pitagora
- Teorema lui Thales; teorema celor 3 perpendiculare
- Teoreme ; bisectoarei, inaltimii, catetei, cosinusului, proiectiei
- Teoreme si propozitii de paralelism
- Teoreme si propozitii de perpendicularitate
- Teoreme
- Triunghiul dreptunghic
- Triunghiul echilateral
- Triunghiul isoscel
- Trunchiul de con
- Unghi exterior unui triunghi
- Valoarea de adevar a unei propozitii
- Vectori in plan
- Vectori legati echipolenti
- Vectori liberi
- Versorul, modulul, egalitatea a doi vectori
- Latina (7 copiuţe)
-
Contabilitate (70 copiuţe)
- Contul 341 `Semifabricate`
- Contul 332 `Lucrari si servicii n curs de executie;`
- Activele circulante si activele de regularizare ; definitii
- Activele imobilizate ; definitii
- Activele imobilizate
- ANALIZA CONTABILA
- Bilantul contabil
- Bon de consum
- Bon de predare a mat refolosibile la magazie
- Bon de predare a produselor finite la depozit
- Bon de predare a semifabricatelor la magazie
- Bon de restituire
- Bon de transf- 2 gestiuni n incinta unitatii
- Capitalul societatii
- Cererea si oferta de capital
- Circuitul, pastrarea, arhivarea documentelor
- Clasificarea documentelor
- Clasificarea stocurilor
- Contabilitarea stocurilor
- CONTABILITATEA AMORTIZARILOR
- Contabilitatea capitalului social
- Contabilitatea decontarilor cu terti
- CONTABILITATEA V NZARILOR N RATE
- Contul 301 `Materii prime`
- Contul 302 `Materiale consumabile`
- Contul 303 `Materiale de natura obiectelor de inventar`
- Contul 308 `Diferente de pret la materii prime si materiale`
- Contul 331 `Produse n curs de executie`
- Contul 345 `Produse finite`
- Contul 346 `Poduse reziduale`
- Contul 348 `Diferente de pret la produse`
- Contul 351 `Materii si materiale aflate la terti`
- Contul 354 `Produse aflate la terti`
- Contul 361 `Animale si pasari`
- Contul 371 `Marfuri`
- Contul 378 `Diferente de pret la marfuri`
- Contul 381 `Ambalaje`
- Contul 388 `Diferente de pret la ambalaje`
- Contul de profit si pierdere
- CONTUL(functii&structura)
- Corectarea documentelor
- Dispozitie de livrare
- DOCUMENTE CONTABILE
- Documente de evidenta
- Dubla inregistrare si corespondenta conturilor
- ELEMENTELE PATRIMONIULUI
- EVALUAREA IESIRILOR DE STOC
- Evaluarea
- Fisa de evidenta a obiectelor de inventar n folos[..]
- Fisa de magazie
- Fisa limita de consum
- Functii contabile
- GRUPA 39 `PROVIZIOANE PT STOCURI`
- Indicatorii bonitatii financiare
- Intocmirea documentelor
- Lista de inventariere
- Marfurile si TVA-ul
- METODA INVENTARULUI INTERMITENT
- METODA INVENTARULUI PERMANENT
- Nota de receptie si constatare de diferente
- PRINCIPII CONTABILE GENERAL ADMISE
- Reduceri comerciale - definitii
- Registrul stocurilor
- Reguli contabile pentru reduceri comerciale
- Sistemul bancar
- Structura activului
- Structura pasivului
- Structuri de venituri si cheltuieli
- Variatia costurilor bilantiere
- Verificarea documentelor
-
Marketing (24 copiuţe)
- Agentii de publicitate
- Aspecte legate de standardizarea produselor
- Bugetul de publicitate
- Cap.1. Esenta Marketingului. 1.1.Contextul aparitiei si promovarii mar[..]
- CERCETARI DE MARKETING
- CONTINUTUL, FUNCTIILE SI SPECIALIZAREA MARKETINGULUI
- COORDONATELE POLITICII DE MARKETING
- Departamentul media
- Obiectivele publicitatii
- ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARKETING
- POLITICA DE DISTRIBUTIE SI CANALELE PT PRODUSE
- POLITICA DE PRET
- POLITICA DE PRODUS
- POLITICA PROMOTIONALA
- PROCESUL DECIZIONAL IN MARKETING
- PROGRAMUL DE MARKETING
- Publicitate outdoor
- Publicitate prin radio
- Tipologia cercetarilor de marketing
- [Marketing turistic] Cerea
- [Marketing turistic] Consumul turistic
- [Marketing turistic] Piata turistica
- [Marketing turistic] Sezonalitatea cererii
- [Marketing turistic] Tendintele cererii si consumului turistic
-
Diverse (10 copiuţe)
- Anxietatea
- Aristotel
- Baroc si clasicism
- Comertul exterior
-
Logica
Esti din Bucuresti si cauti un meditator la matematica pentru gimnaziu, liceu sau admitere la facultate? Suna acum la 0766440503
Link scurt pentru mobil: http://www.fituica.com/f3457Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gandirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. in stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind in acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata in genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se imparte in trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gandiri concrete in momentul relativei lor stabilitati, in timp ce logica dialectica le expune in procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, in genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.Link scurt pentru mobil: http://www.fituica.com/f3457
Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea, judecata, ca raport intre notiuni, si rationamentul, ca raport intre judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt intruchipate de silogism, pe baza functiei indeplinite in cadrul sau de termenul mediu. intemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocupari de sistematizare a logici au existat, de asemenea, in China si in India antica. Contributii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. in stransa legatura cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si in prezent, impotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.
Logica matematica (sau simbolica) s-a nascut in sec. al XIX-lea, in functie de dezvoltarea puternica a matematici si de ivirea necesitatii cercetarii logice a fundamentului acesteia ca stiinta formala. Atat prin originea cat si prin problematica sa, logica matematica este o stiinta care a aparut la hotarul dintre logica si matematica. Logica matematica se caracterizeaza prin cercetarea functorilor (operatorilor) logici, a proprietatilor lor formale si prin elaborarea, pe aceasta baza, a unor calcule logice.
Logica dialectica este teoria de ordin logic a materialismului dialectic, adica analiza dialecticii formelor logice si a legilor care conditioneaza aceasta dialectica; pe baza lor gandirea reflecta in mod adecvat miscarea si dezvoltarea realitatii obiective. Acest lucru este demonstrat riguros de dezvoltarea dialectica a notiuni, care trece in judecata, si a judecatii care trece in silogism. Formele logice sunt, datorita valorii lor gnoseologice diferentiate, forme pline de continut, iar legile logice pe baza carora acestea se inlantuiesc, constuitue principiul de baza al logicii dialectice
Logica combinatorie, cea mai noua parte a logici matematice, alcatuita dintr-un calcul in care exista numai constante, asa-numitii combinatori; acestia apar si in rol de functori, si in rol de argument. Logica combinatorie isi indreapta, in ultima vreme, cercetarile in deosebi in directia analizei fundamentelor logici.
Logica constructivista, curent in logica matematica, caracterizat prin construirea inductiva a expresilor logice. Ideea de baza a logici constructivista consta in interdictia de a transfera asupra multimilor infinite priincipiile valabile pentru multimile finite (legea dublei negatii, principiul tertului exclus s.a.). Logica constructivista se deosebeste de logica clasica si prin aceea ca ea considera infinitul ca fiind potential, in curs de construire, pe cand aceasta din urma il percepe ca fiind actual, realizat. Pornind de la principiile logici constructiviste, se fac incercari in directia reconsiderarii fundamentelor logicii matematice moderne si ale matematici. Bazele logici constructiviste au fost puse in scoala intuitionista.
Logica relatiilor, curent logic format la sfarsitul sec. al XIX-lea. Logica realtiilor cerceteaza propietatiile formale ale relatiilor (tranzivitatea, reflexivitatea, simetria etc.) si efectueaza calculul relatiilor, contribuind la analiza logica a expresiilor matematice. Ea a capatat in filozofia burgheza contemporana o interpretare idealista, potrivit careia relatia este considerata ca fiind primordiala pe plan logic, gnoseologic si ontologic fata de relate (termenii relatiei). Desi natura relatelor se manifesta prin relatie, ea determina totusi natura relatiei (ex. Greutatea unui corp se stabileste in relatie cu alt corp, insa greutatea nu este o propietate a relatiei insasi, ci a corpurilor respective, ea manifestandu-se doar prin aceasta relatie). Interpretata just, logica relatiilor constituie un capitol principal al logici matematice.
Logica modala, sistem logic care analizeaza, din punct de vedere formal, raporturile dintre necesitate, realitate, posibilitate, imposibilitate si contingenta. Prima elaborare a unui sistem logic al modalitatii a fost facuta de Aristotel (silogistica); o noua dezvoltare pe linia logici modale are loc astazi in cadrul logicii matematice (ex. sistemul trivalent si cel tetravalent al lui J. Lukasiewicz sau sistemele axiomatice de implicatie stricta ale lui C.I. Lewis). Pana in prezent logica modala nu a fost elaborata sub toate aspectele.
Logica polivalenta, sistem logic formal ale carui expresii comporta, spre deosebire de logica traditionala, care era bivalenta, mai mult decat doua valori de adevar, ea putand fi astfel trivalenta, tetravalenta sau n-valenta. Primele sisteme de logica polivalenta au fost construite de J. Lukasiewicz (1920) si de E. Post (1921). Sistemele de logica polivalenta prezinta atat interes teoretic cat si practic, legat de interpreterea mecanicii cuantice, de rezolvarea paradoxelor logicii matematice clasice, de teoria schemelor de relee etc.
- Muzeul Satului
- Necesitate si intamplare
- Probabilitatea
- Topografie
- Importanta si continutul cursului de constructii zootehnice
- Drept (4 copiuţe)
- Franceza (2 copiuţe)
- Studiul Materialelor (2 copiuţe)
- Religie (3 copiuţe)
- Alimentatie (9 copiuţe)