Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat versiunea noua (2010) a programului de facut copiute pentru telefonul mobil!

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Viermi (lung)

Subregnul Metazoa
Metazoarele sunt animale cu corpul constituit dintr-un mare numar de celule care au diferentieri celulare inaintate, formand tesuturi, organe, sisteme si aparate, care iau parte la constituirea unui organism unitar.
In comparatie cu protozoarele, metazoarele au, in general, dimensiuni foarte mari, cuprinse intre cativa milimetri si peste 30 m lungime.
Metazoarele sunt heterotrofe, modul primitiv de digestie intracelulara fiind inlocuit treptat cu cea cavitara.
Oricare ar fi treapta de organizare in scara minimala, metazoarele, fara exceptie, private in lumina ontogeniei, deriva dintr-o celula initiala, numita ou. in dezvoltarea, oului principalele etape sunt: segmentarea, formarea foitelor germinative, embriogeneza si histogeneza.
Din acest subregn fac parte si increngaturile: Plathelminthes (viermi lati), Nemathelminthes (viermi cilindrici) si Annelida (viermi inelati).

Increngatura Plathelminthes – viermi lati
Incepand cu aceasta increngatura, intre ectoblast si endoblast apare cea de a treia foita embrionara numita mezoblast. De aici denumirea de triblastice a tuturor increngaturilor ce urmeaza, in opozitie cu increngaturile Porifera, Cnidaria si Ctenaria, numite diblastice.
La randul lor, triblaticele se divid in doua mari grupe: Protostomia (increngaturile de la platelminti pana la echinoderme, exclusiv), la care blastoporul devine orificiu bucal, in timp ce orificiul anal este o neoformatie, si Deuterostomia (de la echinoderme pana la vertebrate, inclusiv), la care blastoporul functioneaza ca orificiu anal iar orificiul bucal este o neoformatie.
Platelmitii formeaza un grup de animale cu corpul moale, nesegmentat, comprimat dorso-ventral, de forma foliacee,lanceolata sau de panglica si simetrie bilaterala.
Tubul digestiv, acolo unde exista, este lipsit de orificiul anal. Nu au aparat circulator si respirator, aparatul excretor fiind format din protonefridii, cavitatea corpului este partial sau total ocupata cu tesut parenchimatos.
Sistemul nervos este compus dintr-o masa nervoasa, situata in partea anterioara a corpului si din 3-5 perechi de cordoane nervoase, longitudinale, unite prin numeroase ramuri transversale.
In general, platelmintii sunt animale hermafrodite. La formele libere, dezvoltarea este directa, cu exceptia unor forme marine, iar la cele parazite se stabileste un ciclu evolutiv foarte complicat, cu alternanta de generatii si gazde intermediare.
Aceasta increngatura se divide in trei clase: Turbellaria, Trematoda si Cestoidea.
- Clasa Turbellaria este un grup de platelminte libere (3000 de specii), acvatice, rar tericole, cu corpul acoperit cu cili vibratili ale caror miscari produc vartejuri de apa. Dupa conformatia tubului digestiv, aceasta clasa se divide in sase ordine.
Speciile libere, intalnite in apele marine, dulci si in soluri umede (Planaria), fac parte din ordinul Tricladida – tubul digestiv este format din trei ramuri, una anterioara si doua posterioare, fiecare avand ramificatii laterale.
- Clasa Trematoda se caracterizeaza prin platelminti exclusiv paraziti, prevazuti cu carlige si ventuze. Dupa modul de viata parazitara si dupa ciclul de dezvoltare, aceasta clasa cu circa 6250 specii, se imparte in trei ordine.
- Clasa Cestoidea reprezinta teniile, un grup (3400 specii) de platelminti endoparaziti intestinali, cu corpul lung in forma de cordea, alcatuit din proglote. La una din extremitati este foarte subtire ca un fir, unde se afla scolexul, organ de fixare prevazut cu diferite ventuze, botridii (pseudobotridii), trompe si carlige. Imediat urmeaza o portiune scurta, nedivizata, numita gat sau zona proligera care formeaza proglotele. A treia regiune este strobilul, alcatuit din proglote. Adultii au corpul neacoperit cu cili, depigmentat si lipsit total de tub digestive. Dezvoltarea are loc cu alternanta de generatii si schimbare de gazda. Clasa Cestoidea se divide in doua subclase: subclasa Cestodaria – care cuprinde doua ordine – si subclasa Cestoda – care cuprinde cinci ordine.

Increngatura Nemathelminthes – viermi cilindrici
Aceasta increngatura constituie un grup de nevertebrate cu corpul lung, nesegmentat, filiform sau cilindric, cu simetrie bilaterala si acoperit cu o cuticula tare, groasa, chitinoida. Tegumentul este lipsit de cili, iar cavitatea viscerala este lipsita de parenchim si plina cu un lichid. Musculatura, de tip mioepitelial, impreuna cu tegumentul de care este strans legata, formeaza un sac musculo – cutaneu care inconjoara cavitatea viscerala. Tubul digestive, drept, se deschide, anterior, prin orificiul bucal, iar posterior, prin orificiul anal. Nu au aparat respirator si circulator. Aparatul excretor este protonefridian, uneori absent, sau de tip tubular sau glandular. Sexele sunt separate si dezvoltarea se face, in general, fara metamorfoza. Din cauza cuticulei tari, care impiedica cresterea, animalele naparlesc. Sunt raspandite pe intreaga suprafata a globului. Unele traiesc libere, in diferite medii iar altele sunt adaptate la viata parazitara.
Aceasta increngatura se imparte in sase clase: Rotatoria, Gastrotricha, Nematoda, Kinorhyncha, Nematomorpha si Acanthocephala.
- Clasa Rotatoria contine animale de dimensiuni intre 0,2 si 5 mm, cu corpul fusiform, cilindric sau chiar sferic. El este alcatuit de trei regiuni: una anterioara – capul – terminat cu un disc inconjurat de o coroana de cili, numit aparat rotator (coroana) si ventral se deschide orificiul bucal; Alta mijlocie numita trunchi, care cuprinde cea mai mare parte a corpului si regiunea posterioara numita picior. La foarte multe specii cuticula din regiunea trunchiului este mult ingrosata, ca un scut aparator, numit lorica, iar piciorul se termina cu doua ramuri pe care se deschid doua glande adezive. Sexele sunt separate si au un puternic dimorfism sexual. Marea majoritate populeaza apele dulci si numai o mica parte sunt marine. Se cunosc 1500 de specii, de exemplu: Brachionus urceolaris, Melicerta (Floscularia) ringens.
- Clasa Nematoda contine aschelminti (circa 12500 specii) cu corpul cilindric sau filiform, cu dimensiuni de la cativa milimetri pana la 2 m lungime si 5–6 mm grosime. Cuticula chitinoida este groasa si sub ea se gaseste hipodermul strans unit cu patura musculara, impartita in patru campuri longitudinale: doua latero-dorsale si alte doua latero-ventrale, separate prin patru linii hipodermice: una dorsala, alta ventrala si doua laterale. O parte duc viata libera, in apa sau pe pamant umed, iar multe specii traiesc parasite la plante si animale. De exemplu: Ascaris lumbricoides.

Increngatura Annelida – viermi inelati
Aceasta increngatura cuprinde animale cu corpul impartit in segmente sau metamere, dispuse intr-o serie liniara, separate in interiorul corpului prin pereti transversali sau disepimente. in general anelidele sunt forme libere. Se cunosc 8700 de specii din care majoritatea traiesc in mari, altele in ape dulci, iar o parte sunt terestre. Corpul este lung, cilindric sau slab turtit dorso-ventral. Dimensiunile lui sunt cuprinse intre 0,2 mm – 3 m, iar numarul metamerelor se poate ridica pana la 800. Culoarea corpului este foarte variata, de la formele alburii sau brune intunecate, pana la cele verzi sau rosii stralucitoare. Metameria primitiva homonoma devine heteronoma chiar de la polichetele erante si se accentueaza la cele sedentare si hirudinee.
Cavitatea corpului este formata din saci celomici, asezati cate o pereche in fiecare metamer. Aparatul excretor este reprezentat prin metanefridii, cate o pereche in fiecare segment.
Aparatul circulator este constituit din doua vase longitudinale, unul dorsal si altul ventral, legate intre ele prin vase colaterale, metamerice.
Respiratia este tegumentara si branhiala.
Sistemul nervos sclariform este constituit dintr-un creier suprafaringian si ganglioni ventrali, cate o pereche in fiecare metamer, legati prin connective (ganglionii succesivi) si prin comisuri (ganglionii simetrici).
Dezvoltarea este directa la formele terestre si de apa dulce iar la cele marine prin metamorfoza.
Aceasta increngatura se imparte in 4 clase: Polychaeta, Myzostomida, Oligochaeta si Hirudinea.
- Clasa Polychaeta cuprinde anelide marine, o mica parte de apa dulce si terestra. Corpul lor este format din trei regiuni: prostomiul (capul), trunchiul metamerizat si pigidium. La cap se gasesc orificiul bucal si organe de simt compuse din 1-2 perechi de antene tentaculiforme: 1-2 perechi de ochi, o pereche de organe olfactive, ventral doi palpi, cu care percep gustul, iar lateral cili tentaculari care servesc ca organe tactile. Pe laturi, fiecare metamer din regiunea trunchiului poarta o pereche de paropode bilobate, cu multi cheti, iar la baza lor se gaseste dorsal si ventral cate un cir. Pe pigidiumul lipsit de parapode se afla anusul si o pereche de cili pigidiali.
- Clasa Polychaeta se divide in trei ordine.
Speciile parazite (Nereis pelagica) se gasesc in ordinul Errantia – polichete libere, rapitoare; gura este prevazuta cu un faringe exertil (trompa), armat cu doua maxile puternice; parapodele sunt bine dezvoltate si servesc la locomotie.
- Clasa Oligochaeta cuprinde 2400 specii de anelide la care nu se observa un cap distinct, au rar apendice cefalice si ochi. Pe corp nu exista parapode iar chetii sunt putini si prinsi direct in piele. Oligochetele sunt animale hermafrodite, prevazute cu clitellum. Traiesc in apele dulci sau sunt terestre.
Clasa Oligochaeta cuprinde trei ordine.
Viermii speciei Tubifex apartin ordinului Plesiopora - specii de apa dulce, terestre, amfibii si putine marine. Numarul chetilor dintr-un fascicul variaza. Au o pereche de testicule si una de ovare. Porii masculi sunt situati pe segmentul urmator testiculelor.
Speciile Lumbricus apartin ordinului Opistthopora – au porii mascului situati mult inapoia segmentelor cu testiculele.
- Clasa Hirudinea cuprinde circa 300 de specii de anelide hematofage. Tegumentul subtire si elastic este lipsit de parapode si cheti (exceptie Acanthobdella). in schimb, au una sau doua ventuze asezate la cele doua extremitati, una bucala si alta in regiunea anala. Sunt animale hermafrodite, prevazute cu clitellum.
Aceasta clasa se divide in patru ordine.
- Speciile de Hirudo apartin ordinului Gnathobdellida – contine hirudinee achete, cu doua ventuze si faringe prevazut cu trei maxile cornoase. Au celomul plin cu parenchim. Sug sangele mamiferelor si al omului.