Fituica

Peste 1000 de copiute GRATUITE de la useri si de pe Internet la toate materiile.

Lista materii:

Am lansat cel mai tare site de metode si tehnici de copiat!

Frunza

Este un organ lateral de forma latita, al tulpinii si ramurilor din care ia nastere. Frunza este un organ monosimetric, adica prin frunza se poate duce un singur plan de simetrie, care -- trecand prin varful limbului, nervura principala si petiol --o imparte in doua parti simetrice.
Majoritatea frunzelor au o pozitie oblica sau perpendiculara fata de axul tulpinii sau al ramurii. din care cauza prezinta doua fete diferite si anume una superioara sau ventrala si alta inferioara sau dorsala.
Frunza indeplineste principalele functii fiziologice de care depinde viata plantei si anume fotosinteza sau asimilatia clorofiliana, respiratia si transpiratia. Frunzele au o crestere limitata, odurata de viata scurta, si, desi iau nastere din tulpina, structura lor este complet diferita de cea a tulpinii.
De obicei frunzele cad de pe tulpina dupa fiecare perioada de vegetatie – aceasta sunt frunzele monociclice .
Alte frunze se desprind de pe tulpina numai atunci cand apar altele noi care le iau locul, deci raman pe tulpina un an intreg--, aceastea sunt frunzele holociclice.
Frunzele care traiesc in mai multe periade de vegetatii, ele schimbandu-se in mod treptat -ca la conifere-, se numesc pleiociclice.
Prmele frunze care apar sunt frunzele embrionale sau cotiledonate, dupa care apar frunzele solzoase care acopera mugurii – denumite si catafile. Frunzele mijlocii de pe o tulpina, care au rolul principal in asimilatie, se numes trofofile sau nomofile . Ultimile frunze care apar in varful tulpinii in epoca infloririi si care sunt mai reduse ca nomofilele se numesc hipsofile.
Frunzele iau nastere din straturile superficiale ale varfurilor vegetative ca niste mici umflaturiin jurul conului vegetativ, aproape de extremitatea sa apicala. Aceste umfalturi reprezinta primordiile floriale. La muschi si ferigi, primordiile foliare i-au nastere dintr-o singura celula initiala, la fanerogame , din contra , primordiile foliare i-au nastere dintr-un grup de celule initial de cele mai multe ori suprapuse. In cazul celulelor initial suprapuse, celula externa apartine epidermei tulpinii, celula mijlocie apartine scoartei iar celula interne apartine stelului. In unele cazuri, primordiile foliare iau nastere din doua celule initiale: celula externa apartine epidermei tulpinii si va da epiderma frunzei, si cea interna apartine stratului extern al scoartei tulpinii din care vor rezulta celelalte parti ale frunzei. Primordiile foliare cele mai tinere se gasesc intotdeauna dispuse in apropierea varfului vegetativ. Diferenta priimordilor foliare si transformarea lor in frunza difera dupa specie, dar se pot grupa in trei tipuri principale:
-Diferenta acropetala -Diferenta bazipetala -Diferenta foliara –cotiledoane
-catafile -nomofile
-hipsofile
Din punct de vedere filogenetic, frunza deriva din axa conform teoriei caulinare.Frunza a derivat din ax filogenetic prin trecerea de la simetria radiala la cea monosferica. Cele mai primitive criptograme vasculare din era paleozoica erau lipsite de frunze,altele aveau ramurile acoperite de mici emergente(Asteroxylon), considerat ca primii reprezentanti ai frunzelor iar altele aveau extermitatile dicotomice latite si “foliarizate”(Pseudosporochnus)
Majoritatea frunzelor de dicotiledonate sunt alcatuite din trei parti distincte si anume:limb, petiol, si teaca
Limbul este partea cea mai imprtanta a frunzei.De obicei este lat,verde si strabatut de nervuri, care nu sunt altceva decat fascicule conducatoare care se prelungesc din tulpina si care sunt proeminente pe fata interioara.
Petiolul este un cordon de forma cilindrica sau convex-concava care se formeaza din portiunea superioara a primordiului foliar. Petiolul este un cordon de forma cilindrica sau convex-concava care se formeaza din portunea superioara a primordiului foliar. Petiolul poate fi dilatat, la baza sa, avand niste umflaturi denumite pulvinule(frunza de plop, de leguminoase). Cateodata este latit ca o frunza, avand rol in asimilatie. In majoritatea cazurilor se prinde de baza limbului. Frunzele la care limbul se prinde central prin partea dorsala de petiol se numesc peltate
Teaca este partea latita bazata a petiolului care se prinde la nodurile tulpinii si ia nastere din portiunea inferioara a primordiului foliar. Frunzele care au toate cele trei parti componente se numesc frunze complete, iar daca le lipseste una din parti –cum este la graminee, unde frunza este formata numai din teaca si limb – se numesc frunze incomplete. Cand unei frunze ii lipsesc doua din partile componente se numeste frunza sesila.
Forma limbului foliar defineste de fapt forma unei frunze ca:

-Forma eliptica-cumeste la fag
-Forma ovala-ca la par
-Forma circulara-ca la plop
-Forma lilinara-ca la ierburi
-Forma hastata-ca la salcie
-Forma filiforma-ca la plante acvatice
-Forma runcinata-ca la papadie

Frunzele compuse sunt cele la carelimbul sau lamina este impartita in lobi absolut independenti, fiecare lob prezenrind petiolul sau propriu; acesti lobi se numesc foliole.
Caderea frunzelor este o adaptare a plantelor la mediu si se datoreste scaderii gradate a vitalitatii organismului, datorita reduceri cantitati de lumina, de apa si scaderii temperaturii. Cu exceptia coniferelor, frunzele arborilor din zonele temperate cad in fiecare an – toamna.