Eroziunea solului
Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al actiunii factorilor de mediu ( apa, aer, temperatura ). Activitatea omului a condus la intensificarea pronuntata a eroziunii naturale datorita despaduririlor masive, pasunatului excesiv monocultuilor, etc. Cantitativ, inntensitatea de eroziune se reflecta în volumul de detritus transportat de ape, ca rezultat al spalarii stratului de sol de pe terenurile naturale. La producerea eroziunilor participa mai multi factori:vîntul, apele, lipsa vegetatiei etc.
Vantul spulbera de la suprafata solului particule si le transporta prin curenti de aer la mari distante, unde acestea cad din nou pe sol. Cantitatea spulberata de vînt poate fi uneori destul de mare. De exemplu, în urma unei furtuni de vînt poate fi dezgolit un strat de circa 25 mm în doar cîteva ore.
Actiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. Apa actioneaza fie la suprafata (de exemplu-prin ploi torentiale), prin îndepartarea particulelor fine ale solului, fie prin patrunderea în adîncime si dislocarea, transportul solului cu suvoaiele de apa la distante mari.
Dar, totusi, cauza principala a eroziunii consta în lipsa unei vegetatii care sa asigure stabilitatea solului, chiar daca aceasta s-ar limita doar la un covor de iarba întretinut permanent în stare vie. Împadurirea este cel mai eficient mijloc de obtinere a unei rezistentela eroziune. În solul din preajma padurilor radacinile plantelor se întetesc, formînd o retea protectoare. Daca acest dens covor vegetal este îndepartatpentru a se face loc monoculturilor, capacitatea de rezistenta scade foarte mult.
Folosirea excesiva a pesticidelor poate avea de asemenea urmari grave în ceea ce priveste eroziunea solurilor.